La Palat nu e liniștea neclintită pe care o întâlnești, vara, la alte muzee din București. Forfota e reală – sunt grupuri de români și străini și abia te strecori printre ei, la intrare. Și asta într-o zi de miercuri.
În weekend, aglomerația e și mai palpabilă – sute de oameni vin zilnic pentru a vizita locul unde Nicolae Ceaușescu, alături de soția și de copiii săi, au locuit un sfert de secol.
Casa de 4.500 de metri pătrați e un amestec straniu de camere fastuoase, obiecte de artă primite de dictator de la șefii de stat ai vremii – tapiserii de la Charles de Gaulle sau șahul Iranului, vase enorme decorative de la Mao Tze Dun, statuete de fildeș de la Mobutu Sese Seko -, băi în care strălucește foița de aur, grădini superbe și săli de înfrumusețare și întreținere – Ceaușescu și soția sa aveau, în reședința de pe bulevardul Primăverii, frizerie, coafor, salon de hidroterapie și masaj, saună și jacuzzi, unde erau deserviți, la cerere, de doi medici de la Institutul de Geriatrie Ana Aslan.
Lux și spații imense
Familia Ceaușescu s-a mutat în palatul care fusese construit pentru Gheorghe Gheorghiu-Dej în 1965, la numai trei zile după moartea acestuia.
După principiul “Nu-i pentru cine se pregătește”, Nicolae Ceaușescu s-a înstăpânit și la conducerea țării, și în casa enormă, pe care a declarat-o reședință privată.
Astăzi, din cele aproximativ 80 de încăperi se vizitează 50, restul fiind dezafectate. În proporție de 90 la sută, dincolo de renovări și modificări minore, casa arată așa cum a lăsat-o fostul șef de stat când a fugit în timpul Revoluției din 1989.
În cea mai mare parte, materialele folosite la construirea palatului prezidențial provin din România – marmură de Rușchița, candelabre din sticlă de Mediaș, mobilă făcută la fostele ateliere Heliade din București.
Sufrageria are uși capitonate cu piele de bizon și acolo există singurul televizor care a rămas de acum 30 de ani, un Phillips color. Tot aici familia prezidențială lua masa, sub stricta supraveghere a unui nutriționist, pentru că dictatorul era diabetic.
Biroul lui Ceaușescu e cât un apartament în sine, dar el nu lucra aici, ci lua diverse lecții – de dicție, de economie, știut fiind faptul că dictatorul avea patru clase. Trei clase avea și soția lui Elena, pentru care în același birou se perindau diverși profesori care să-i predea chimie și limba română.
Vandalizată în 1989
Fiecare dintre cei cinci membri ai familiei Ceaușescu avea câte un apartament. Apartamentul lui Valentin, fiul cel mare și singurul care mai trăiește, se afla la parter, în timp ce Zoia și Nicu locuiau la etaj.
Și Elena Ceaușescu avea un salon de zi, dar noaptea dormea în spațiul pe care-l împărțea cu soțul ei. În apartamentul acesteia există un seif care a fost spart în timpul Revoluției. De altfel, toată casa prezidențială a fost vandalizată în acele zile tulburi, și revoluționarii au plecat de acolo cu haine, bijuterii, mâncare, băutură.
Spectaculoase sunt și cele trei dressinguri enorme ale Elenei, cu haine și pantofi făcuți la comandă, după Neckermann sau Chanel, la fabrici și ateliere din România. Acum, costumele-taior și blănurile scumpe stau înșirate ca exponate de lux.
Dar probabil cele mai spectaculoase sunt grădina de iarnă și mai ales piscina familiei. Ambele sunt decorate cu mozaicuri colorate, ale căror piese au fost așezate, bucată cu bucată, direct pe pereți, și care reprezintă zodiile, planetele, Soarele și Luna și păunii, păsările preferate ale fostului dictator. Tavanul grădinii interioare este retractabil, dar nu a mai fost mișcat de la Revoluție încoace. De altfel, în grădina exterioară trăiesc unsprezece păuni, care sunt descendenții celor care se plimbau pe acolo pe când familia Ceaușescu în locuia în splendida casă din bulevardul Primăverii.
Piscina era luminată și încălzită, și soții Ceaușescu o foloseau des, pentru că le plăcea să înoate.
Ca să vizitați luxoasa ex-reședință prezidențială este recomandabil să faceți programare.
Prețul nu este tocmai mic – 50 de lei pentru turul ghidat, 40 de lei dacă sunteți student, elev sau pensionar.
Pentru suma de 200 de lei puteți avea parte de turul privat al muzeului, care cuprinde câteva încăperi, printre care buncărul secret și crama, care nu sunt pentru buzunarul și ochii vizitatorului obișnuit.
Singura zi în care Palatul Primăverii este închis este luni.