ComenteazăCasa cu arhitectură fascinantă și cu atmosferă
unică, așezată între fostul Muzeul Național de Artă (fost Palat Regal),
Biblioteca Națională și Ateneu are o poveste pe cât de fermecătoare, pe atât de
practică.
Familia de boieri Cesianu se trăgea, spune
istoria, din Iancu Jianu. Erau cultivatori, transportatori și exportatori de
grâne în întreaga Europă, dar și intelectuali de marcă. Pe la 1850 erau practic
stăpâni pe tot ce înseamnă azi teritoriul județului Buzău. Primul sediu al
Academiei Române, de pe Calea Victoriei, a fost cumpărat de stat de la aceeași
familie.
În 1888, Cesianu achiziționează 10.000 de
metri pătrați în fața Palatului Regal. Devine astfel vecin cu Regele Carol I și
nu ascunde că dorește să beneficieze de relațiile și influența suveranului,
care să-l ajute în afaceri. Pentru aceasta însă, Nicolae Cesianu trebuie să
ridice un palat mai frumos decât reședința regală. Angajează un arhitect de la
Paris, Jules Berthe, care însă pune condiția ca toată mâna de lucru și toate
materialele să fie aduse din Franța.
Amorașii
din carele cu boi
Așa se și explică faptul că întrega
construcție, actual monument istoric, a durat peste un deceniu. Orice amoraș
sculptat de pe pereți, orice tapet, orice fotoliu elegant erau comandate în
Franța și aduse după cum permiteau mijloacele de transport ale vremii – cu vaporul până la Brăila, apoi cu carul cu
boi până în Capitală.
Totuși, mult-așteptatul și costisitorul palat
a ieșit așa cum a trebuit – era iluminat electric (printre primii zece abonați
din București), apă curentă și încălzire centrală. Pe la 1900 însă această casă
în stil Renaissance ecletic a devenit brusc centru al ospitalității
profesionale și culturale bucureștene. Și acum Palatul Cesianu-Racoviță are
saloane cu specific diferit – francez, austriac – unde erau primiți oaspeții
din țările respective, în semn de respect și curtoazie. De altfel, aici inclusiv
birjarii și cameristele vorbeau limba franceză.
Ca să devină și mai atrăgător pentru elita
bucureșteană, palatul Cesianu s-a transformat în gazdă pentru arte – muzică,
teatru, serate dansante sau de poezie. Una din fiicele lui Cesianu s-a
căsătorit cu Alexandru Racoviță, care a împrumutat numele său palatului. Principalii
invitați ai Cesienilor erau întotdeauna membrii Casei Regale. Și cine nu voia
să fie văzut în preajma lui Carol I? Dincolo de ospitalitatea și generozitatea
arătată aproape săptămână de săptămână, Cesianu și familia sa de negustori
emanau putere.
Salve de la Roma sau cum a devenit Stănică Cesianu
În 1911, când a avut loc primul zbor al unui avion cu motor asupra orașului București, presa vremii a notat: ”Cel dintâi zbor a fost admirat de membrii Casei Regale de pe terasa Palatului Cesianu”. Cesianu își creștea astfel influența și afacerile. Oamenii începuseră deja să uite că, inițial, pe negustor nu-l chemase Cesianu, ci Nicolae Stănică. Numele i se părea omului de afaceri destul de plat și de obișnuit. Noroc că, într-o veche criptă dintr-un cimitir din Buzău, care aparținea tot familiei sale, a găsit o stelă funerară de pe vremea romanilor. Pe aceasta era trecut numele Plautio Cesiano, general care luptase, cu aproape 2.000 de ani înainte, sub comanda împăratului Traian.
Astfel, Cesianu a înlocuit numele Stănică, iar originea latină a marcat-o scriind pe un frontispiciu interior al casei cuvântul roman care întrunește ospitalitatea și deschiderea: Salve. De altfel, invitații de vază ai Cesienilor nu plecau de la Palat fără un suvenir care să le amintească de prezența lor aici – un pahar cu emblema familiei, un toc sau o ilustrată. Un mod de a nu-i lăsa să uite că numele Cesianu însemna o forță financiară, în felul său plin de curtoazie și generozitate. Însuși Casa Regală a început să folosească mijloacele de ”marketing” inventate de Nicolae Cesianu.
Puzderie
de tablouri, în zilele noastre
În plus, Cesianu a adus și alte inovații lumii afacerilor din București. A importat de la italieni casa construită în manieră piano mobile. Adică la etaj locuia propietarul, la parter se desfășura afacerea. Palatul Cesianu era și el astfel ridicat – sus trăiau membrii familiei, jos era magazinul de lux unde se vidneau brocarturi, taftale, pielărie și dantele scumpe din toată Europa.
Trecut prin două războaie și trei cutremure mari
Vizitatorii de azi ai Palatului Cesianu-Racoviță pot aprecia arhitectura originală care a fost păstrată și restaurată, cu foița de aur, tapetul de mătase și tavanurile splendide. Dincolo de reparațiile necesare în 120 de ani de existență, clădirea, care a suportat două Războaie Mondiale și trei cutremure majore, nu a fost deteriorată structural, dovedindu-și trăinicia. Tradiția artistică este continuată și astăzi de galeria Artmarkt, care expune și licitează la Palatul Cesianu operele creatorilor români clasici sau contemporani. De aceea, expozițiile din interiorul acestui muzeu se schimbă foarte frecvent – cam o dată pe lună.
Citește și:
POVEȘTI DIN BUCUREȘTI / Hărțile de la capătul lumii
POVEȘTI DIN BUCUREȘTI / Balta Vrăjitoarelor: iele malefice și capul lui Vlad Țepeș