Istoria operelor de artă strânse în vasta colecție de la MMB merge cu aproape un secol în urmă, în 1933, când Ioan Movilă și Filip Marin au pus bazele pinacotecii și au donat-o Primăriei. Ioan Movilă și soția sa, Elena, erau doi iubitor de frumos, iar Filip Marin, și el colecționar important, era și sculptor. La început, expoziția formată din capodopere ale unor clasici români a funcționat în actuala clădire a Observatorului Astronomic, apoi în clădirea muzeului Anastase Simu.
După cutremurul de pe 4 martie 1977, Muzeul de Artă al Municipiului Bucureşti „Anastase Simu” se va închide pentru public, autoritățile de atunci pretextând grava avariere a clădirii din strada Biserica Amzei. Valoroasele obiecte de patrimoniu au fost depozitate ulterior, fără a se ţine cont de normele de conservare, o parte în subsolul Muzeului de Artă al RSR, o parte în Casa Melik. Acțiunile de restaurare de după 1990 au salvat majoritatea pieselor de artă, dar unele dintre ele au rămas pentru totdeauna ireparabile.
Acum, majoritatea copleșitoare a operelor maeștrilor pictori și sculptori români se află în niște depozite unde sunt conservate conform normelor. Din păcate, în acest moment nu există un spațiu suficient de mare care să le adăpostească pe toate cele peste 5.500 de lucrări – pictură, grafică, sculptură și artă decorativă – și să le expună vizitatorilor. De-abia peste trei ani muzeografii speră ca întreaga colecție să-și găsească, în cele din urmă, locul sub ochii publicului, în clădirea Dacia Română, de pe Lipscani, care a fost, de-a lungul vremii clădirea unei societăți de asigurări și palat bancar.
Cu toate acestea, capodoperele ies, o dată pe an, la iveală și rămân, prin rotație, în văzul publicului, fiind etalate la Palatul Șuțu, sub forma unei expoziții care-și schimbă în fiecare toamnă tematica și lucrările prezentate. Pe 4 octombrie 2019 a avut loc vernisajul selecției ”Natură moartă, natură vie”, pe care vizitatorii Palatului Șuțu o pot admira până la finalul lunii septembrie 2020.
Natura statică și peisajul sunt două genuri artistice foarte apreciate de colecționari, iar expoziția găzduită de superbul palat din centrul orașului reprezintă o incursiune completă în istoria artei româneşti, adunând laolaltă tablourile clasicilor cu picturile artiștilor moderni și contemporani.
Peste 60 de lucrări se regăsesc acum la muzeul-mamă, împărțite în două încăperi. Prima este dedicată celor mai cunoscuți dintre pictorii români – Grigorescu, cel care a introdus în lucrările sale elementele etnografice și folclorice pur românești sau Ştefan Luchian, marele maestru al florilor, care, atunci când s-a îmbolnăvit și nu a mai putut picta peisaje, și-a adus între pereții locuinței felii din natura de afară, îmbinând cele două genuri artistice.
Nu lipsesc din galerie tablouri fascinante, diferite ca stil și abordare, semnate de mari maeștri ai penelului, cum ar fi Constantin Artachino, Theodor Pallady – care nu uita să-și trimită subtil, în picturile sale, obiectele pe care le folosea ca să le creeze – pensule, caiete de schițe – Gheorghe Petraşcu, Ştefan Popescu, Elena Popea, Cecilia Cuţescu Storck și mulți alții. Unele rame sunt, de asemenea, de patrimoniu, măiestrite în cel mai mic detaliu.
În prima sală puteți vedea tablouri rare, semnate de Andreescu, a cărui viață scurtă nu l-a lăsat să picteze cât ar fi vrut, sau Iorgulescu-Yor, pictor expresionist, care s-a sinucis în 1939.
Sala a doua este dedicată pictorilor contemporani – culorile aprinse ale lui Ciucurencu sau tușele avangardiste ale artistei Mimi Șaraga Maxy. Sunt expuse, de asemenea, și opere ale unor artiști încă în viață, cum ar fi Sorin Adam.
Intrarea la Muzeul Șuțu costă 10 lei pentru adulți și 5 lei pentru elevi, studenți și pensionari, iar orice expoziție temporară are un bilet de 5 lei pentru oameni mari și 2 lei pentru celelalte categorii.