Povești din București | Casa în culori vii și cu vase chinezești antiotravă

Istoria casei de pe strada 11 Iunie care a aparținut, la sfârșit de secol XIX și început de secol XX, familiei unui negustor de pălării este una tumultuoasă.

Afacerea lui Henri Muscona mergea ca pe roate, pentru că și comerțul cu turcii era, pe acea vreme, înfloritor. În anii 20, turcii luminați de Mustafa Kemal începuseră să poarte pălării, iar Muscona, proprietarul de-atunci al casei construite în stil francez, se asigura că toți clienții lui primeau tot ce doreau.  

În timpul crizei locuințelor, casa a fost suprapopulată, la fel ca multe altele din centrul Bucureștilor. În anul 1948, unii dintre acești rezidenți care s-au trezit repartizați aici au fost tinerii (pe atunci) soți Ligia și Pompiliu Macovei. El, arhitect, ea, pictoriță. Amândoi, mari amatori de artă și colecționari.

Reporterița cu penel

Pe lângă meseria de arhitect, Pompiliu Macovei a fost, după 1960, diplomat la Roma și Paris și ambasador UNESCO. Un demnitar al epocii comuniste, cu preocupări mai degrabă aristocrate.

Recomandări

De ce Tudor Duma zis „Maru”, dealerul de droguri al lui Vlad Pascu, a fost pedepsit cu indulgență de instanța de fond: „A vândut doar canabis, o substanță care nu e greu de procurat”

Ligia Macovei, care se considera mai repede “un reporter cu penelul”, a urmat, în anii 30, cursurile Școlii de Arte de la București, având profesori de seamă, precum Cecilia Cuţescu Storck, J.Al. Steriadi, Corneliu Medrea și Horia Teodoru.

Tablourile ei, expuse în număr impresionant în casa familiei, debordează de nuanțe aprinse. “Nu se temea de culoare”, spune Elena Olariu, directorul adjunct al Muzeului Municipiului București.

Probabil însă că Ligia Macovei este cunoscută celor mai mulți români după ilustrația sa de carte – opera lui Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, a Ninei Cassian – publicată înainte de Revoluție și ușor de distins: tușe volatile, vârtejuri, portrete schematice, dar foarte expresive, desene metaforice. Multe dintre aceste ilustrații sunt expuse în casa în care au locuit soții Macovei – “Trecut-au anii” sau “Dorința”, denumite după titlurile poeziilor eminesciene.

Tonitza și Pallady, pe pereți

Recomandări

Fabrică de pașapoarte românești falsificate, descoperită la Kiev. Cât costa documentul fictiv

Încăperile spațioase, totuși intime, ale casei Macovei găzduiesc o călătorie succintă, dar foarte plină, în mai multe locuri și perioade ale istoriei. De la picturi semnate de Theodor Pallady, Lucian Grigorescu, Al. Ciucurencu, Dimitrie Ghiaţă, Gheorghe Petraşcu, Ioan Andreescu, J.Al. Steriadi, Iosef Iser, Nicolae Tonitza, Ion Ţuculescu, Marcel Iancu și M.H. Maxy la ceramică, vase de metal și piese de mobilier vechi de 500 de ani.

Nu lipsesc nici statuetele și vasele ce se trag din vechile dinastii chineze – unul îmbrăcat cu celadonă, substanța care-ți arată dacă în lichidul din farfurie ți-a fost strecurată otravă -, mese și scaune afgane, obiecte de cult din America Latină, un balansoar sofisticat al cărui model a fost precursorul scaunelor primelor automobile din lume.

Cea mai mare dintre camere este atelierul Ligiei Macovei – o încăpere luminoasă, cu bovindouri la ambele capete, acolo unde se țineau uneori serate artistice, la care a luat de multe ori parte marele violonist Ion Voicu.

Recomandări

De ce au votat tinerii un extremist. Diana Filimon, cofondatoare Gen, știri: „Călin Georgescu e un epigon, nimic altceva. Copiază modele care au funcționat. Este doar accidental un lider”

La aceste întâlniri restrânse, tortul se tăia după ce era măsurat cu echerul, pentru ca invitații să capete felii egale. Casă de arhitect în toată puterea cuvântului.

Promovau artiștii români

Într-un antreu care pe vremuri făcea legătura între bucătărie și restul casei, soții Macovei au amenajat un colț cu artă populară românească – ceramică, mobilier sculptat și pictat de mână și niște icoane foarte valoroase.

Macovei a achiziționat multe tablouri ale pictorilor români care încă nu deveniseră celebri. Este cazul lui Țuculescu, pe care l-a propulsat în lumea artei când acesta era foarte tânăr.

De altfel, Pompiliu Macovei a avut ideea ca ambasadele României din lume, dar și sediul Ministerului de Externe, să fie decorate cu lucrări ale artiștilor români aflați pe atunci în ascensiune.

Deși aerul vechi și foarte personal e un detaliu fascinant al colecției soților Macovei, casei de la poalele Dealului Patriarhiei nu i-ar strica niște lucrări de reabilitare și restaurare – pe dinăuntru și pe dinafară.

Casa Macovei este deschisă vizitatorilor de miercuri până duminică. Intrarea costă 5 lei pentru adulți, doi lei pentru elevi, studenți și pensionari și este liberă pentru copiii cu vârsta sub 7 ani.

Urmărește-ne pe Google News