POVEȘTI DIN BUCUREȘTI | Casa savantului cu mână de artist

Pentru cei care își petrec vacanța în București, pe acest final de vară, și tânjesc după cotloane ascunse și mai puțin frecventate de marele public, Muzeul Victor Babeș poate fi un răspuns inedit și neașteptat.

Casa a fost lăsată statului român de Mircea, unicul fiu al celebrului medic, cu dorința expresă ca aceasta să fie transformată într-un muzeu care să ducă mai departe memoria părintelui său.

Dragoste de fiu

Imobilul a fost construit în 1929, la trei ani după decesul savantului. În 1956, Mircea Babeș a donat parterul în vederea amenajării unui spațiu memorial, pe care l-a condus chiar el până în 1968, anul morții sale. În iulie 1986, soția lui Mircea Babeș, Sofia, o femeie extrem de carismatică, așa cum se vede din fotografiile din muzeu, a lăsat prin testament Primăriei și etajul casei, acolo unde a locuit până la finalul zilelor ei.

Mircea Babeș a strâns cu dragoste obiecte care i-au aparținut sau care au avut cumva legătură cu tatăl său genial, formând o colecție foarte intimă și valoroasă, care vorbește atât despre viața, cât și despre munca lui Victor Babeș. Printre acestea – lucrări ale doctorului, piese de mobilier, truse medicale și farmaceutice din secolul XIX.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Poveștile acestor obiecte sunt fascinante și te ajută să înțelegi mediul din care provenea imensul om de știință. De exemplu, bustul de la intrare al Almei, sora cea mai mică a lui Victor Babeș, care a murit de ftizie când nu împlinise nici 14 ani. La acel moment, Babeș, care mai avea 8 frați și surori, studia deja la Școala de Arte Dramatice – visa să fie actor și cocheta cu pictura și filosofia. Moartea Almei i-a schimbat însă cursul vieții, promițându-și că va ajunge un medic renumit, ca să lupte cu bolile grave și să împiedice pierderea vieților omenești.

Microscopul vieții și al morții

Babeș, născut în 1854, la Viena, s-a ținut de cuvânt – este unul dintre fondatorii microbiologiei moderne, autor al unuia dintre primele de tratate de bacteriologie din lume și al multor studii despre rabie, lepră, difterie și tuberculoză, care au dus la progrese multiple în combaterea acestor boli.

În muzeu este expus și biroul lui Victor Babeș – o mobilă masivă proiectată chiar de savant, dar executată la Munchen. Lângă acesta se află o măsuță de porțelan, comandată la Paris de Babeș și de soția sa, Iosefina Thorma, cu banii câștigați în urma publicării tratatului despre rabie.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Unul dintre cele mai emoționante exponate este însă microscopul proiectat tot de Babeș, în fața căruia omul de știință, de altfel, a și murit. În noaptea de 18 spre 19 octombrie 1926, lui Babeș i s-a făcut rău în timp ce lucra. Chemat de urgență, medicul de familie nu a mai putut decât să constate decesul marelui savant, care suferise o hemoragie cerebrală gravă.

Apropiații au pus moartea lui Babeș pe seama supărării că urma să fie scos la pensie. Cu doi ani în urmă, Babeș fusese nominalizat la Premiul Nobel, distincție care însă nu i-a fost niciodată atribuită.

Jocuri ”periculoase” și holograme

O altă încăpere din muzeu găzduiește o serie de obiecte care vin din domeniile medicinei și farmaciei – truse vechi de aproape 200 de ani, vase pentru ingredientele din care se preparau medicamentele vremii, microscoape mobile care ajutau la munca pe front, în război, pastile care alinau durerile oamenilor în secolele trecute, seringi și instrumente chirurgicale.

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

De altfel, Babeș a fost prezent pe front, în Primul Război Mondial, luptând direct cu dușmanii nevăzuți ai soldaților – tifosul exantematic și febra tifoidă.

Ca o curiozitate împărtășită de Oana Panait, custodele muzeului – la începutul secolului trecut, sănătatea ținea de Ministerul de Război. Victor Babeș s-a numărat printre cei care au militat pentru înființarea Ministerului Sănătății ca entitate separată, prin importanța sa deosebită.

Copiii au în acest muzeu câteva jocuri interactive, în care se ”bat” virtual cu virusuri odinioară mortale, printre care cel care provoacă turbarea, aflând astfel câteva detalii medicale.

Pentru adulți, biletul de intrare costă 5 lei, iar pentru copii – 2 lei.

Urmărește-ne pe Google News