ComenteazăAmplasat în Centrul Vechi, RKM se numără
printre puținele muzee particulare din România. A fost deschis în 2017 și dacă
petreci acolo o oră în viața ta observe că majoritatea oamenilor care îi trec
pragul nu vorbesc românește. Asta pentru că ”ne-am uitat pe Trip Advisor și am
văzut că acolo sunt foarte puține obiective de vizitat în București”, spune
Adrian Năstasă, unul dintre cei doi ”inventatori” ai acestui muzeu al
kitschului. Așa că împreună cu colegul său Cristian Lică au decis să-și
promoveze inițiativa mai ales printre turiștii străini. Asta nu înseamnă că
românii nu sunt bineveniți.
În 2018, din 2.000.000 de cetățeni de alte
naționalități care au trecut prin Capitală, aproximativ 10.000 au vizitat RKM.
Nu este un muzeu traditional, ceea ce înseamnă
că vizitatorii nu beneficiază de tur ghidat. Însă explicațiile de lângă
exponate sunt în limba engleză, iar unele dintre acestea interacționează haios
cu turiștii. De exemplu, cine nu-și dorește o poză cu Contele Dracula?
Proprietarii definesc kitschul drept arta,
obiectele sau designul considerate a fi de prost gust din cauza împopoțonării
sau a sentimentalismului exagerat, uneori însă apreciate într-un fel ironic sau
ca glumă cu circuit închis.
Iisus cu ananas
”Exponatele provin din colecțiile personal, ca
să zic așa. Adică din casele părinților și bunicilor noștri, în cea mai mare
parte”, spune Năstasă, care spune că, pentru români, întregul muzeu este un
spațiu de regăsire. ”Fie la modul nostalgic, fie la modul un pic sinistru”.
Turiștii străini apreciază cel mai mult partea
dedicată comunismului, lui Ceaușescu, Miliției, ziarelor de acum câteva zeci de
ani. Râd trecând pe lângă exponatele exagerat prezentate. Totul e făcut la
modul haios, ironic. Din fericire, în acel colț totul ține de trecut – vitrina
cu bibelouri a bunicii, o sufragerie întreagă pe tip vechi și un șir de haine
”spălate” și înșirate în mijlocul casei.
Alte părți ale muzeului țin însă de prezent. Papucii de puf, manelele, celebra pungă cu pungi care nu lipsește din casa niciunui român sau mileul din fața ecranului de televizor, toate sunt reprezentate acolo. În plus, desenele de pe pereți sunt realizate de John Dot S, un artist plastic în a cărui operă se vede cu ochiul liber dorința de a șoca.
Fresca de la intrare, cu un Iisus care te întâmpină cu S-ul lui Superman pe piept și înconjurat de ananași psihedelici, pe unii îi scandalizează, pe alții îi face să izbucnească în râs. În orice caz, nu trece neobservată. Tavanele sunt și ele pictate cu reprezentări parodice ale unor capodopere ale artei universale.
Evenimente ilare
Fiind un muzeu care se autofinanțează, biletul
de intrare nu e dintre cele mai ieftine. Costă 30 de lei, dar copiii sub 14 ani
nu plătesc nimic. De asemenea, duminica prețul este redus la 20 de lei. Muzeul
este deschis șapte zile din zile, de aceea cei mai mulți turiști vin să-l
viziteze luni și marți, când alte obiective sunt de obicei închise. Uneori,
proprietarii muzeului organizează evenimente haioase – cum ar fi inaugurarea
sobei de teracotă sau vernisajul de pleonasme – dar și vizionare de filme, pe
bune. Pe acestea le aflați de pe pagina de Facebook a obiectivului turistic,
unde distracția și efectele vizuale continua după vizita propriu-zisă.
Când vii la acest muzeu, mic și intens, trebuie neapărat să-ți iei cu tine simțul umorului și al autoironiei. Fără el, nu prea ai ce căuta acolo. Clișeele românești aruncate la grămadă, într-un amalgam simpatic și strălucitor, pot supăra, dacă te iei prea tare în serios și nu recunoști că, la un moment, cineva din familia ta, poate chiar tu, a avut o colecție de bibelouri cu capete de clovn. În plus, dacă mai ai pe acasă lucruri pe care le consideri kitschoase și nu știi ce să faci cu ele, poți să le donezi RKM, întru deliciul și distracția vizitatorilor.
CITEȘTE ȘI:
POVEȘTI DIN BUCUREȘTI / Hărțile de la capătul lumii
POVEȘTI DIN BUCUREȘTI | Balta Vrăjitoarelor: iele malefice și capul lui Vlad Țepeș