POVEȘTI DIN BUCUREȘTI / Inima care stinge para cetății. Foișorul de Foc, punctul de plecare al celor care s-au luptat cu cel mai devastator incendiu pe care l-a cunoscut vreodată Capitala

De pe terasa de la etajul al șaselea al Foișorului de Foc, de la aproape 42 de metri înălțime, Bucureștiul se vede întinzându-se circular, la nesfârșit. Catedrala Mântuirii Neamului sclipește în soarele văluritor al verii, iar străzile sunt pictate de șiruri colorate de mașini și de furnici în mișcare – oameni.

Cândva însă, “Observatoriul incendiilor” era cea mai înaltă clădire a orașului. Construit între 1890 și 1892, Foișorul ar fi trebuit să aibă un dublu scop – turn al celor ce luptau cu focul, dar și sursă de apă potabilă. Rezervorul de 750 de metri cubi nu a putut fi însă umplut cu apă, așa că, din 1892 până în 1936, când blocurile înalte au început să micșoreze importanța turnului, clădirea a rămas cuibul pompierilor bucureșteni.

Din 1963 este Muzeu al Pompierilor, iar din toamna acestui an va intra în reabilitare, urmând să fie consolidat cu un sistem hidaulic antiseismic, asemănător cu cel care susține Arcul de Triumf.

La începutul începuturilor, izbucnirea unui incendiu era semnalizată cu sunetul răzbătător al goarnei și cu ridicarea unor fanioane, numite “văpsele”. Fiecare cartier al orașului avea desemnată o culoare, astfel pompierii aflați de serviciu știau încotro să se îndrepte.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Strămoașele mașinilor roșii și lucioase de azi erau niște căruțe, dotate cu pompe manuale “cu gât de barză” și trase de unul sau doi cai. În unele fotografii și litografii de la final de secol XIX se vede cum o astfel de mașinărie avea nevoie de câteva zeci de oameni pentru a fi operată. Cel puțin două astfel de căruțe autentice și restaurate sunt expuse la muzeu, spre deliciul generațiilor de azi.

Focul de la 1847 – un animal flămând, care a mâncat totul în calea sa

Muzeul de pe bulevardul Ferdinand are exponate care stau mărturie a luptei omului cu vâlvătaia pârjolitoare din toate erele – din Antichitate până în zilele noastre, de la burdufuri din piele de capră din secolul al II-lea până la costumele aluminate ale pompierilor care intră în incendiile zilelor noastre.

Inițial, pompierii erau voluntari, iar “necesitatea unui serviciu contra parei de foc” s-a reglementat pentru prima oară la Iași, în 1835, și la București, în 1844. Atunci, pompierii s-au constituit drept parte a Armatei Române. Foișorul de Foc a fost punctul de plecare al celor ce au alergat să stingă cel mai urât incendiu pe care l-a cunoscut vreodată Capitala, cel izbucnit în 1847.

Era 23 martie, duminica Paștilor. Pe vremurile acelea, oamenii nu aprindeau artificii ca să-și anunțe bucuria, ci trăgeau cu pistolul. Un copil a descărcat arma în podul casei, iar niște grinzi vechi au luat foc imediat. Era un vânt turbat, spun documentele vremii, care a contribuit din plin la extinderea flăcărilor în timp foarte scurt.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Totuși, în ciuda faptului că peste 2.000 de clădiri au fost distruse, doar 15 oameni și-au pierdut viața.

Unul dintre martorii și păgubiții acestui incendiu a fost Anton Pann, care a scris că focul a durat trei zile și trei nopți, că a mâncat totul în calea sa, ca un animal flămând, apoi, când a ajuns la marginea Capitalei, s-a stins. Consumase totul.

Mașinuțele roșii care le imită pe cele adevărate

Muzeul are și o largă colecție de mașini de intervenție la foc, din toate epocile pe care vi le puteți imagina. Din motive de spațiu, exponatele originale sunt adăpostite într-un depozit de la marginea Bucureștiului, dar în Foișorul de Foc există niște machete superbe, realizate în detaliu, ale tuturor acestor mijloace de transport care au constituit, de-a lungul vremii, sprijinul numărul unu al pompierilor.

Pentru copii, cele mai atrăgătoare sunt colecțiile de chipiuri care provin de la unitățile de pompieri din mai multe țări ale lumii, dar mai ales costumele de intervenție, dintre care unul, care provine din Germania, depășește 100 de kilograme.

Muzeul are și exponate din zilele noastre, în care pompierii, care fac acum parte din Inspectoratul General pentru Situații de Urgență de la înființarea acestuia, în 2004, își servesc patria sub deviza Audiacia et Devotio, dar și câteva obiecte care, deși aparținând de contemporaneitate, îi uimesc pe copii de fiecare dată. De exemplu, telefoanele cu disc sau centralele telefonice de acum 40-50 de ani, cu sute de butoane de culori felurite.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Muzeul ar putea câștiga câteva puncte la capitolul interes din partea publicului dacă ar avea mai multe componente interactive. Și fără acestea, istoria expusă pe cele șase etaje vizitabile ale Foișorului de Foc este însă structurată colorat și coerent, pentru o incursiune detaliată în trecutul și prezentul eroilor pompieri.

Bilete:

• Adulți – 6.00 lei
• Elevi și preșcolari – 1,50 lei
• Studenți și pensionari – 3 lei

Program de vizitare: luni – vineri, de la 8.00 la 16.00

Citește și:

POVEȘTI DIN BUCUREȘTI | Plumbuita, mănăstirea al cărei acoperiș a fost transformat în ghiulele! Aici a funcționat și prima tiparniță din oraș

POVEȘTI DIN BUCUREȘTI | Balta Vrăjitoarelor: iele malefice și capul lui Vlad Țepeș

POVEȘTI DIN BUCUREȘTI / Hărțile de la capătul lumii

Urmărește-ne pe Google News