Unele au grădini rupte de realitatea orașului de dincolo de pomii și băncuțele lor.
Din fericire, printre casele fermecătoare pe care publicul le poate vizita se află și Muzeul Storck, leagănul vieții și creației sculptorului german Frederic Storck și al soției sale, Cecilia, pictoriță și pionieră a artei monumentale în România.
Casa construită în anii 1912-1913 este, de fapt, un mare atelier unde cei doi soți își creau și-și prezentau operele oamenilor pentru care ușile neobișnuitului așezământ erau mereu deschise.
Cecilia Storck își primea musafirii, îndeobște pe cei pasionați de artă, în studioul unde picta și care este acum plin cu tablouri și schițe de-ale artistei.
Schițele fac parte dintr-o serie supranumită “Grafică de călătorie” și prezintă locurile cutreierate de Cecilia Storck, care considera că un artist trebuie să cunoască lumea. Tablourile sunt numeroase reprezentări feminine – femeia văzută prin ochii unei artiste, pentru că bărbații se întrecuseră deja până atunci în a picta și a sculpta formele sexului frumos.
Asta pentru că, înainte de a fi o mare pictoriță, recunoscută la Casa Regală și în întreaga Europă, Cecilia a fost o feministă în cel mai pur sens al cuvântului. Adică dorea recunoașterea femeii cu șanse și oportunități egale cu cele ale bărbaților, fie că era vorba despre artă sau despre orice alt domeniu.
Tablourile ei, atât de personale, cu accente puternic simboliste, au în centru niște siluete variate, pe alocuri imperfecte, naturale, fascinante, surprinse în momente intime – singurătate, maternitate, apropierea morții.
Cecilia Storck, care a trăit 90 de ani și a donat casa statului român pentru a fi preschimbată în muzeu, a fost prima femeie-profesor la o academie de artă din Europa.
De asemenea, holul, pereții și plafonul casei sunt decorate cu frescele pictoriței, care, de altfel, era o femeie mică de statură, dar care degaja forță.
Cecilia Storck a realizat, în 1933, fresca “Istoria negoțului românesc” , din aula Academiei de Studii Economice.
Tot ea a pictat și “Apologia artelor românești” de pe plafonul fostului Palat Regal, actualul Muzeu Național de Artă al României. Regina Maria o aprecia în mod deosebit pe artistă și îi dădea numeroase comenzi de lucrări.
Sculptorul Frederic Storck a fost cel de-al doilea soț al pictoriței, care era îndrăgostit de ea încă de pe vremea primei căsnicii a artistei. Împreună au avut două fiice, Gabriela și Cecilia (poreclită Lita). Cei doi fii ai acesteia din urmă locuiesc în casa în care se află și muzeul, într-o zonă inaccesibilă publicului.
Pentru familia pe care și-a construit-o alături de sculptor, Cecilia a renunțat la viața la Paris, unde trăia cu primul ei soț, cu care avea un fiu. De altfel, una dintre marile mândrii ale Ceciliei Storck era faptul că reușise atât pe plan profesional, cât și pe cel personal.
În casă, soțul ei, Frederic, are lucrări alături de cele ale tatălui său, Karl, și ale fratelui său, Carol.
Busturi, reducții ale unor statui importante care împodobesc și acum orașul, siluete ce umplu muzeul, alături de tablourile soției sale. Printre acestea, macheta uneia dintre statuile Giganții, ce sunt expuse în Parcul Carol.
Arta lui a fost influențată în primul rând de Auguste Rodin și Aristide Maillol, iar soții Storck erau legați printr-o puternică amiciție de Constantin Brâncuși.
Casa Storck din București este o întâlnire fericită între creațiile ei și ale lui, puse în armonie și descriind viața unui cuplu de succes, din urmă cu un secol.
Muzeul este deschis de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00.
Biletul de intrare costă 5 lei pentru adulți și 2 lei pentru elevi și pensionari. Copiii cu vârsta mai mică de 7 ani beneficiază de acces gratuit.