În realitate, acesta este Templul Coral, inaugurat în 1866 și construit la inițiativa lui Isaac Leib Weinberg, un evreu polonez din București, unul dintre liderii organizației “Comunitatea Cultului Israelit Modern”.
Replică a Sinagogii Tempelgasse din Viena, clădirea bucureșteană a fost distrusă de naziști în 1938.
În 1857, comunitatea evreiască a achiziționat un teren în așa-numita mahala a Stelei, de la Mihail R. Atanasiu, pentru suma de 2.400 de galbeni. Lucrările efective au demarat tocmai în anul 1864. Deși inițial designul trebuia să fie unul gotic, clădirea a fost realizată, în cele din urmă, în stil mauro-bizantin. În 1866 au fost comandate la Budapesta sulurile Torei și alte obiecte necesare serviciului divin.
Regele Carol – bani pentru refacerea templului
Templul a trecut prin mai multe distrugeri – prima chiar în 1866, când trebuia să fie inițial deschis credincioșilor mozaici. Atunci, naționaliștii au fost cei care au dat foc clădirii, aceștia opunându-se acordării cetățeniei române pentru evrei.
Regele Carol I a contribuit financiar la renovarea substanțială care a urmat.
Sinagoga din centrul orașului București a trecut, de-a lungul timpului, prin diverse lucrări de restaurare care i-au schimbat arhitectura și funcționalitatea. În 1892 au fost adăugați contraforturi la exterior, iar în interior s-a construit cel de-al doilea nivel al galeriei. În anul 1932, s-a construit o nouă aripă, care avea la parter o sală de conferințe și festivități și o cameră a slujitorilor de cult, iar la etaj un muzeu, arhiva și biblioteca.
Deja puternic afectată de cutremurul de pe 10 noiembrie 1940, clădirea a fost devastată de naziști în ianuarie 1941. Arhitectul Iuliu Leoneanu a coordonat renovarea capitală a Templului Coral în 1945.
De-abia în 2008, cea mai mare sinagogă din București a suportat lucrări exhaustive de consolidare, care au inclus restaurarea zugrăvelilor policrome, a vitraliilor și feroneriei, a mobilierului original și a elementelor decorative.
Bărbații și femeile, despărțiți de o cortină
Templul Coral, monument evreiesc de rit așkenaz ortodox, continuă să desfășoare servicii religioase. În curtea din față a sinagogii a fost înălțat un monument în forma unei menore în memoria victimelor Holocaustului. Este în același timp și obiectiv turistic și ghidul de acolo dezvăluie faptul că numele acestuia vine de la faptul că predicile sunt aici însoțite de un cor, care se alătură rabinului, lucru total necaracteristic altor temple.
Ca în orice lăcaș mozaic de cult, bărbații și femeile nu stau laolaltă, ci sunt despărțiți de niște draperii care separă rândurile de scaune. Până acum câțiva ani, bărbații asistau la slujbă de la parter, în timp ce femeile trebuia să urce pe rândul de băncuțe de la etaj.
Vitraliile și desenele care decorează ferestrele și zidurile Templului Coral sunt reprezentări religioase care țin de cultul mozaic – divinul abstract sau arborele vieții, simbol al renașterii și al continuității.
În curtea sinagogii se găsesc și niște plăcuțe care amintesc de Holocaust, iar în interior, câteva cuvinte care vorbesc vizitatorilor despre contribuția membrilor comunității evreiești la lupta pentru independența României și în Primul Război Mondial.
VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 9