POVEȘTI DIN BUCUREȘTI | Pereții cu sute de povești

Dacă vreți să vizitați apartamentul care adăpostește rămășițele prețioase ale existenței lui Rebreanu, asigurați-vă că aveți câtva timp la dispoziție. Muzeograful Adrian David are o traistă întreagă cu povești care nu vor încăpea într-o pagină de ziar, dar care merită spuse și ascultate.

Casa memorială Rebreanu se află într-un bloc Art Deco din Cotroceni, în imediata vecinătate a Administrației Prezidențiale. Apartamentul numărul 11 este zid în zid cu locuința lui Ion Minulescu și a fost, de fapt, locuința Puiei, fiica lui Rebreanu, și a soțului acesteia, Radu Vasilescu, fost locotenent în armata română și ulterior comentator sportiv.

Rebreanu, care în 1934 plătise pentru casă, venea aproape zilnic să bea cafeaua cu fiica și cu ginerele lui, înainte de a pleca toți trei spre Radio, unde lucrau împreună. Liviu Rebreanu și soția lui, Fanny, pe care o cunoscuse când aceasta era actriță la Craiova, locuiau în București într-un bloc aflat vizavi de Facultatea de Drept.

Recomandări

Dosarul asasinatului de la Arad. Lipsurile care au dus la eliberarea suspecților și cine este marele absent din boxa arestaților

Artă și amintiri

De fapt, puțină lume știe că Puia nu era fiica naturală a autorului romanelor “Ion” și “Pădurea spânzuraților”. Era copilul lui Fanny, dintr-o relație anterioară, pe care însă Rebreanu a adoptat-o și a iubit-o ca pe comoara vieții sale.

Casa din Cotroceni e un mic muzeu de artă, cu lucrări valoroase, semnate de pictori importanți – Cornescu, Ressu sau Dărăscu. În vestibul se găsesc inclusiv un autoportret al scriitorului, desenator talentat și o fotocopie a unui desen al casei care l-a inspirat pe Rebreanu să “construiască” literar casa lui Ion al Glanetașului.

Bucătăria și-a păstrat obiectele originale – o colecție de vase de ceramică și una de vase pentru gătit. Îi aducea fiicei sale, în fiecare toamnă, bulionul și murăturile puse de el în casa de la Valea Mare, acolo unde se exila perioade întregi ca să scrie în liniște. Întotdeauna actul creator era însoțit, la Rebreanu, de cafea – pentru că scria noaptea, ca Balzac – și de țigări, viciu care, de fapt, i-a și adus sfârșitul, pe 1 septembrie 1944.

Recomandări

Trei măsuri arbitrare ale regimului comunist au cauzat catastrofa de la Certej. Un munte de nămol și cianură a îngropat de vii 89 de oameni

Icoane pline de însemnătate

Liviu Rebreanu, cel mai mare dintre cei 14 copii ai familiei sale și care a trăit în prima parte a vieții mari privațiuni financiare, ajunsese să câștige foarte bine din scris. A fost, de altfel, primul deținător de automobil din România care nu era nici politician, nici om de afaceri.

Lucrul acesta se reflectă și în obiectele de mobilier și decorative ce se găsesc în casa memorială – setul de mobilă din sufragerie, executat la Viena, și o colecție prețioasă de icoane care împodobesc pereții aceleiași încăperi, dintre care unele proaspăt venite de la restaurare. Numărul lor impresionant se explică și prin faptul că Liviu Rebreanu avea o fire extrem de religioasă, chiar superstițioasă.

În living, o vitrină întreagă e dedicată răsfățului cu care Rebreanu își desfăta soția și fiica – bijuterii, sticluțe de parfum, porțelanuri, păpuși cu nume date chiar de scriitor, ba chiar o bucată de lemn rămasă din spânzurătoarea în care și-a găsit sfârșitul Emil, unul dintre frații autorului.

Recomandări

Șofer român de TIR blocat trei zile pe autostrada distrusă de inundațiile din Spania: „Nici în războiul din Iugoslavia nu am văzut așa ceva”

De altfel, când cei trei Rebreanu au rămas fără bani, Fanny a întreținut familia din parfumurile vândute din colecția personală, din care se spunea că are “până în viața de apoi”.

Lucrurile mici care formează o viață

Biroul la care scriitorul a creat majoritatea operelor sale a fost recuperat din reședința de la Valea Mare, după moartea sa. Pe el se află numeroase obiecte fermecătoare, specifice vremii – cuțite elegante de tăiat hârtia, călimara prozatorului, penele de gâscă folosite pentru manuscrise, câteva agende cu hârtie fină, o lampă curioasă în forma unei bufnițe în plin zbor și o cutie de chibrituri cu însemnele Jocurilor Olimpice din 1936. De altfel, lui Rebreanu îi plăcea sportul și se ducea des la meciuri de fotbal din București, mai ales cu ginerele său și cu Camil Petrescu, cu care avea uneori discuții aprinse pe marginea regulilor și rezultatelor partidelor.

Apartamentul fiicei lui Rebreanu găzduiește temporar – fără legătură cu existența marelui scriitor, ci din motive de spațiu – Colecția familiei Pillat, cu lucrări de artă și suveniruri de tot felul.

Casa memorială Liviu Rebreanu se vizitează săptămânal de marți până duminică, iar un bilet costă 4 lei. Pensionarii, elevii și militarii plătesc doi lei pentru intrare, iar copiii cu vârsta sub 7 ani și persoanele cu dizabilități beneficiază de gratuitate. 

Urmărește-ne pe Google News