Când e de bine, e roz
Ce e limba de fapt? Acest organ e format din mai mulţi muşchi, înveliţi cu o mucoasă. În mod normal, ar trebui să fie netedă, să aibă o nuanţă roz, cu o tentă de alb la suprafaţă, să lucească. La atingere se simte catifelată. Celulele care formează mucoasa se regenerează rapid, mai ales în timpul masticaţiei. De obicei, persoanele care preferă hrana gătită, săracă în fibre, au limba de un roz mai pal decât vegetarienii, consumatori de seminţe, cereale, fructe. În funcţie de ceea ce mâncăm, se modifică şi nuanţele de roz ale limbii fiecăruia. Orice modificare a aspectului trebuie să-ţi dea de gândit. Poate fi vorba despre o lipsă de fier sau de vitamina B12, o anemie severă.
Culorile vorbesc
-Când limba e albicioasă, acoperită cu un înveliş păstos şi îţi creează probleme la mestecat, e clar că mucoasa e în pericol. Celulele se regenerează greu şi e semnul febrei crescute. De obicei, se remarcă în rinofaringite, gripă, răceală puternică. Dar poate semnala şi gastroenterite. Când, pe lângă aspectul alburiu, limba mai e şi prea umedă şi cu depozite galbene, pancreasul ori splina sunt de vină.
-Dacă papilele au un aspect alungit, o tentă de negru şi nu apar dureri, acest tip de pigmentaţie denotă abuzul de antiseptice, antibiotice sau tutun. A nu se confunda cu micozele!
Citeste continuarea pe Libertatea pentru femei
Foto: Hepta