Pro sau contra alimentaţiei vegetariene?

„Nu încurajez regimul vegetarian total”

Nutriţionistul Gabriela Man consideră că o alimentaţie echilibrată şi optimă pentru un organism sănătos trebuie să fie cât mai variată şi nu foarte restrictivă.  „Aş spune, citându-l pe prof. Gheorghe Mencinicopschi, că: «omul nu e nici ierbivor şi nici carnivor, ci e omnivor!». Cu alte cuvinte, o alimentaţie echilibrată conţine proteine atât de origine vegetală, cât şi de origine animală. Mi se pare mai potrivită o alimentaţie echilibrată care să conţină preponderent ca sursă de proteină animală peştele şi ouăle. Unul din marii nutriţionişti ai lumii, Patrick Holford scria referitor la acest aspect în «Cartea nutritiei optime» că: «faţă de regimul vegetarian total, regimul ovo-lacto-vegetarian reprezintă o alegere mai bună», ne-a declarat doamna dr. Man. Cât despre avantajele alimentaţiei vegetariene… „Mă abţin să enumăr avantaje, deoarece nu intenţionez să încurajez un astfel de regim alimentar. Un regim vegetarian total nu furnizează necesarul optim de aminoacizi esenţiali de care are nevoie organismul, pentru a fi în deplină stare de sănătate şi pentru a funcţiona la maxim de randament”, a mai adăugat medicul specialist.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Cel mai bun: ovo-lacto-vegetarian

În urma studiilor realizate la nivel mondial, nutriţioniştii s-au pus de acord în marea lor majoritate că cel mai benefic regim pe termen lung este cel ovo-lacto-vegetarian. Iată ce trebuie să includă acest tip de alimentaţie, pentru a păstra un echilibrul optim.
Legumele şi fructele, consumate ca atare ori sub formă de salate ori sucuri. Este bine ca aceste alimente să provină, pe cât posibil, din gospodării unde sunt riscuri mai mici de a consuma seminţe modificate genetic şi chimicale.
Leguminoasele (soia, fasole, linte, năut) trebuie să fie consumate de cel puţin 3-4 ori pe săptămână. Sunt foarte gustoase, săţioase şi înlocuiesc foarte bine gustul de carne. Din ele, organismul îşi extrage majoritatea proteinelor.
Oleaginoasele (nuci, alune, arahide, susan, seminţe de dovleac şi de floarea-soarelui, măsline, uleiuri naturale, etc.) trebuie consumate zilnic, nepreparate termic, pentru a asigura organismului necesarul de grăsimi nesaturate.
Lactatele şi ouăle e bine să fie consumate de două, trei ori pe săptămână. Ouăle, laptele şi brânzeturile naturale sunt bune şi nu trebuie să lipsească din alimentaţie, mai ales în cazul persoanelor subponderale, al adolescenţilor sau al femeilor gravide.
Fibrele alimentare (cereale integrale de grâu, orz, ovăz, secară etc. sau paste făinoase din făină integrală, pâine neagră, tărâţe) este bine să fie consumate o dată pe zi.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Poţi obţine forma de vis

Trecerea de la regimul cu carne la cel vegetarian reprezintă, în sine, o schimbare foarte dificilă. Totuşi, după o perioadă de câteva luni sau, în unele cazuri, şi un an, organismul ajunge să se obişnuiască cu noua alimentaţie şi va avea tendinţa să recâştige kilogramele pierdute. Putem însă să ne menţinem greutatea şi chiar să slăbim în plus, ţinând cont de două trucuri simple: mâncând la fiecare masă multe legume sau fructe nepreparate termic şi consumând multe fibre alimentare. Mai mult, din studiile realizate de specialiştii în domeniu, un alt avantaj al celor care aleg să treacă de partea vegetarienilor este că vor fi feriţi într-o proporţie mult mai mare de cancerul de colon, de accidentele vasculare şi de alte afecţiuni grave.

Combate îmbătrânirea

Marea majoritate a produselor vegetale proaspete stimulează procesele de regenerare. Alimente ca: grâul, secara integrală, fragii, măslinele, nucile, seminţele de floarea-soarelui, soia, năutul, ţelina, pătrunjelul, ceapa şi usturoiul te feresc de numeroase boli care apar odată cu înaintarea în vârstă. De asemenea, mai multe cercetări recente au concluzionat că alimentaţia vegetariană reprezintă un foarte bun remediu de echilibrare emoţională. Persoanele depresive, anxioase sau cu probleme de comportament, cu tendinţă de agresivitate, ar trebui să renunţe la consumul de carne şi să mănânce „alimente medicament”, ca: cereale integrale, polen, miere de albine, seminţe de dovleac, frunze de salată şi de lăptucă, lapte de capră, mere (cu coajă) sau nuci.
Material preluat din revista Libertatea pentru Femei

Urmărește-ne pe Google News