ComenteazăCu toate acestea, în Uniunea Europeană nu există încă un cadru clar definit care să ofere o reglementare a serviciilor digitale de schimb valutar. Din acest motiv s-a adoptat a cincea directivă de anti-spălare a banilor, care implică unele măsuri privind transparența tranzacțiilor financiare.
În ceea ce privește măsurile implementate în România, Legea nr. 129/2019, publicată în Monitorul Oficial, pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului nu a transpus pe deplin a 5-a directivă a Parlamentului European. Din aceasta a fost emisă enumerarea anumitor rapoarte, precum cele din domeniul criptomonedelor, ceea ce a condus România la Curtea de Justiție a Uniuni Europene.
Ulterior, au fost aduse completări acestei legi, pentru a evita posibilele consecințe financiare, care pot rezulta din încălcarea dreptului comunitar. Guvernul României adoptă Ordonanța de Urgență la 1 Iulie 2020, privind modificarea și completarea Legii 129/2019. În urma acesteia, furnizorii de schimb care se ocupă de achiziționarea monedelor digitale este necesar să fie autorizați dacă își desfășoară activitatea pe teritoriul României.
Mai mult decât atât, OUG-ul descrie în mod explicit activitățile neautorizate și neînregistrate care sunt clar interzise, iar operatorii de internet, radio și TV sunt obligați să restricționeze accesul furnizorilor de servicii digitale neautorizate sau neînregistrate în România sau SEE. Acest lucru poate fi interpretat ca o piedică, întrucât furnizorii europeni trebuie să îndeplinească o condiție dublă. Mai întâi înregistrarea și autorizarea conform legislației române, iar mai apoi verificarea legislației țării de origine pentru a vedea dacă respectă criteriile de oferire a serviciilor.
Orice platformă de schimb va avea nevoie de aprobarea tehnică de la Autoritatea Digitală Română, întrucât o multitudine de platforme au pierdut fondurile cliențior datorită faptului că sistemele de securitate erau defecte.
Un semn în plus spre dezvoltarea calității în acest domeniu îl reprezintă aprobarea tehnică și înțelegerea aprofundată a tehnologiei blockchain. Regulamentul nu mai permite băncilor să ia decizii proprii cu privire la deschiderea și închiderea conturilor bancare pentru blockchain sau pentru afacerile criptografice, pe baza unor criterii necunoscute și lipsite de transparență.
Domeniul criptomonedelor în România avansează spre succes prin adoptarea de noi modele de afaceri, crearea de ecosisteme cu valoare adăugată și tot mai multe tranzacții efectuate prin intermediul portofelului online.
Informații de actualitate cu privire la dezvoltarea acestuia precum si despre moneda Bitcoin în țara noastră pot fi descoperite zilnic pe Crypto.ro. Mai exact, noutăți legislative, analize, știri, educație și, în special tot ceea ce ține de securitate.