(Publicitate) Rachetele antigrindină, multe și scumpe, și-au ratat ținta

Anul trecut, Ministerul Agriculturii anunța că s-au alocat 36,7 milioane de lei pentru mai multe obiective de investiţii în cadrul Programului de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor. Acești bani reprezintă doar o mică parte din sumele cheltuite de România pentru, cităm: “…a combate efectele nefaste ale fenomenelor meteorologice pentru agricultură.” Cert este că investițiile în sistemul de irigații sunt la pământ, iar eficiența programului guvernamental împotriva grindinei este greu de cuantificat în zona pozitivă a balanței eficienței, cu atât mai mult cu cât acesta a dat de-a lungul timpului rateuri.

Daca se mai adaugă costurile ridicate și, mai ales, efectele adverse, rachetele antigrindină nu și-ar justifica existența. Prețul fiecărei rachete depășește 1.000 de euro, iar de obicei bateriile de rachete antigrindină trag nenumărate salve, chipurile pentru a împiedica formarea grindinei. De fapt este un tun pe bani publici. Și celor interesați le pică mănușă să explice ineficiența rachetelor care în ciuda salvelor de câte 26-30 de bucăți (a se citi 26-30.000 de euro pentru a speria o singură ploaie) printr-o serie de limitări în ceea ce privește distanța pe care o pot parcurge rachetele, lucru care ar justifica rateurile consemnate de-a lungul timpului. 

Recomandări

Dezastru aviatic în Kazahstan, după ce un avion plin cu pasageri s-a prăbușit chiar lângă aeroport. Momentul a fost surprins de martori

Cel mai mare preț

Totuși, marea problemă a Sistemului Național Antigrindină, susțin fermierii, ar fi că se face vinovat pentru seceta extremă. “Nu numai că ne-au lăsat fără ploi și noi nu mai facem culturi, statul mai și cheltuie zeci de milioane de euro pentru întreținerea acestor stații de distrus ploaia. Este ceva foarte crunt ce se întâmplă la noi în zonă”, spune Cosmin Olteanu, unul dintre fermierii români de top.

Acesta are în exploatare peste 4.500 de hectare de teren în județul Prahova, așa că vorbește din propria experiență. Astfel, el atrage atenția că și-a asigurat culturile pentru grindină, dar nicio societate de asigurări nu îl asigură pentru secetă. În plus, daunele provocate anual de grindină ar fi, în economia întregului sector agricol, infime în comparație cu cele provocate de secetă. “Dacă ne lasă în pace, să lase natura să-și facă treaba, grindina bate pe o suprafată mică, de câteva hectare sau câteva zeci de hectare, și în rest plouă. Pe noi nu ne mai plouă din cauza acestor stații antigrindină”, mai explică fermierul, care consideră că nu s-a renunțat până acum la acest program deoarece la mijloc sunt interesele mari.

De altfel, părerea acestuia este împărtășită și de alți fermieri din zonă. Acestia  atrag atenția guvernanților că, pe lângă rolul important pe care îl au în asigurarea securității alimentare, sunt și printre cei mai importanți angajatori din țară, așa că ar trebui ascultați. “Sunt foarte mulți angajați aici în agricultură. În industria asta a rachetelor sunt câteva zeci, sute, în agricultură și ramurile adiacente acesteia sunt mii. De unde pot să dea salarii fermierii din asemenea culturi?”, arată Marius Gheorghe, fermier și distribuitor de inputuri pentru agricultură.

Recomandări

Procurorii din dosarul Revoluției au refăcut pas cu pas regia pusă la cale de Ion Iliescu și de gruparea sa pentru execuția soților Ceaușescu

Mai mulți agricultori din zona de sud a județului Prahova, care fac parte din filiala județeană a Ligii Asociațiilor de Producători Agricoli din România (LAPAR) au hotărât să inițieze protesteste prin care să determine autoritățile să renunțe la a mai lansa rachete antigrindină. Printre argumentele lor se numără și faptul că este vorba despre o tehnologie încă experimentală, rar folosită la nivel mondial. 

“Ministerul poate cheltui mult mai puțini bani și mult mai eficient. Noi ne dorim ca aceste instalații să fie stopate definitiv, să nu se mai cheltuie banii Ministerului Agriculturii cu aceste stații de tras cu rachete după nori”, conchide Cosmin Olteanu. Fermierii din Prahova au așteptări mari de la ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Astfel, în urma sesizărilor și a dovezilor, ei speră ca stațiile antigrindină să fie desființate măcar în zonele în care fermierii își doresc acest lucru, în toate regiunile țării.  

Urmărește-ne pe Google News