ComenteazăAceastă boală infecțioasă afectează cu precădere copiii, o grupă de vârstă mai vulnerabilă din cauza nivelului de imunitate încă neconsolidat, dar și adulții (procesul de îmbolnăvire se declanșează în momentul contactării virusului herpetic ce cauzează Zona Zoster). Un adult care a făcut boala va fi susceptibil apoi de recidive pentru că virusul rămâne în organism și se va reactiva pe fondul turbulențelor imunitare. Diagnosticul se obține doar în urma consultului de specialitate, dar și testului lichidului extras din vezicule.
Cum se manifestă varicela?
Varicela apare pe piele sub forma unor bubițe roșii cu vezicule. Aceasta debutează pe față, gât, piept și spate, răspândindu-se apoi pe toată suprafața corpului și are o perioadă de evoluție de circa 5-7 zile. Pe lângă erupția cutanată însoțită de mâncărime, afecțiunea mai debutează cu cefalee, febră, frisoane, stări de slăbiciune accentuată, lipsa poftei de mâncare, mărirea ganglionilor.
Pacientul poate contacta varicela prin atingere sau pe cale respiratorie atunci când virusul este transmis pe cale aeriană prin propagarea vaporilor de salivă generați de tuse sau strănut. Gradul de contagiozitate al virusului varicelei este unul mare, chiar dacă persoana cu varicelă nu prezintă încă simptomatologia specifică varicelei. De aceea, este important să nu intrăm în contact cu persoanele care au stat lângă bolnavi cu varicelă, deoarece virusul se poate propaga cu ușurință, deși persoanele contagioase nu prezintă încă simptome specifice. Pacientul devine necontagios în momentul în care pielea corpului s-a curățat complet de crustele formate deasupra inflamațiilor cutanate.
Metode de tratament pentru ameliorarea varicelei
Persoanele care au fost diagnosticate cu varicelă trebuie să se izoleze la domiciliu timp de două săptămâni sau până când corpul se curăță complet de cruste. Tratamentul indicat de medic cuprinde antivirale specifice, în cazul adulților, deoarece aceștia sunt mai susceptibili complicațiilor. În cazul copiilor până în 13 ani, tratamentul prevede administrarea la nevoie a antiinflamatoarelor, in cazul episoadele febrile.
Atât adulții cât și copiii trebuie să urmeze un regim alimentar bazat pe multe fructe și legume proaspete, supe, carne slabă și trebuie să consume multe lichide (de evitat sucurile carbogazoase ce pot fi înlocuite cu sucuri proaspete de fructe de sezon). Mâncărimea și ruperea prin scărpinare a veziculelor cutanate duce la riscul suprainfectării lor, de aceea trebuie acționat din timp aplicând peste acestea unguente cu antibiotice. Dacă infecția se extinde, tratamentul include și administrarea orală a antibioticelor. Pruritul poate fi ameliorat cu ajutorul antihistaminicelor, dar și a loțiunilor cu zinc, albastru de metilen, mentol. De mare ajutor pot fi și compresele reci aplicate pe zonele unde pruritul este mai intens.
Vaccinarea, o metodă eficientă de prevenție a varicelei
Persoanele care se vaccinează împotriva varicelei evită riscul contractării acestei boli infecțioase. Totuși, în cazuri foarte rare, afecțiunea poate reapărea, însă forma va fi una cu totul și cu totul mai ușoară.
Vaccinul varicelic este înscris în schema opțională de vaccinare sugerată de Ministerul Sănătății. O variantă a acestuia o reprezintă vaccinul Varilrix, formă injectabilă subcutanată, ce se poate achiziționa pe bază de prescripție medicală din cadrul farmaciilor și se administrează în două doze (se injectează o doză la șase săptămâni). Vaccinul se face la indicația medicului, atât în cazul copiilor (se poate face de către medic începând cu 9 luni, urmând ca cea de-a doua doză să fie injectată în jurul vârstei de 4 ani, dar nu mai devreme de trei luni de la administrarea primei doze), cât și adulților care nu au contactat și dezvoltat varicelă.
Dincolo de etapa de vaccinare, un aspect important îl reprezintă stimularea imunității cu ajutorul unei diete echilibrate, urmarea unui program susținut de mișcare, odihnă din plin și, în egală măsură, evitarea perioadelor de stres prelungit.