Luni, 29 iulie, nu rata o nouă apariție din colecția Istorii secrete (vol. 61), cartea Cele mai mari afaceri cu statul și norocoșii lor beneficiari de Dan-Silviu Boerescu, publicată de editura Integral.
„Cele mai bune afaceri se fac întotdeauna cu statul, care are la dispoziție bugete imense sau alte active care parcă îi îndeamnă pe afaceriștii intreprizi să le devalizeze cu artă!”… spune o vorbă din poporul antreprenorial, din nefericire confirmată implacabil de o serie de cazuri răsunătoare din ultimii 150 de ani. De aici la consecințele – fanteziste sau nu(?!?) – ale teoriilor conspirației nu mai e decât un pas, care, în cele mai multe dintre cazuri, a și fost făcut deja…
Primul tun
Dincolo de amarul har eroicomic al Cațavencilor dintotdeauna, într-adevăr Afacerea Strousberg a constituit primul mare scandal politico-financiar al României moderne. Era vorba de concesionarea construcţiei liniei ferate Roman – Bucureşti – Vârciorova consorţiului prusian condus de Heinrich Strousberg, un antreprenor german. Neregulile descoperite ulterior în contract şi condiţiile în care s-a realizat concesionarea au provocat un puternic tumult în societatea vremii, aducând importante prejudicii statului român. Ceea ce nu s-a ştiut la vremea respectivă a fost că proiectul de acordare a concesiunii nu a fost realizat de funcţionarii Ministerului Lucrărilor Publice. Acesta a fost redactat la Berlin sub „cea mai neadormită priveghere”. Autorii nu s-au zgârcit atunci când a fost vorba de propriile privilegii.
Malaxa șI Casa Regală
Istoricul Ioan Scurtu susține că Nicolae Malaxa s-a îmbogățit datorită sprijinului masiv acordat de guvern sub formă de credite și comenzi de stat. Guvernul i-a acordat credite de stat, avansându-i capitalul, iar apoi îi cumpăra producția solicitată, asigurând producătorului profituri substanțiale. Astfel, pentru uzinele Malaxa din București au fost ani în care 98% din producție era livrată către stat, profiturile obținute atingând rate între 300% și 1.000%.
Comenzile de stat se datorau bunelor relații menținute de Malaxa cu Casa Regală (în special cu Regele Carol al II-lea), iar o parte din profituri se întorceau la Rege sub formă de donații și acțiuni.
Constantin Argetoianu a afirmat că Nicolae Malaxa „și-a constituit un fond de rulment al corupției”. Argetoianu îl citează pe Nicolae Malaxa, care, în momentul în care i-a înmânat lui Carol al II-lea o servietă cu 100 milioane de lei, ar fi declarat: „Majestate, industria grea vă este profund recunoscătoare pentru tot ce ați făcut și vă rugăm să primiți această sută de milioane de lei ca o modestă contribuție pentru operele de asistență ale Palatului”.
Amanta chinezoiacă a lui Dinu Patriciu
În urma lui Dinu Patriciu rămânea doar averea sa, estimată ultima dată de jurnaliștii de la Capital „doar” la 850 de milioane de euro. Petrolistul și-a făcut testamentul într-o clinică din Milano, în decembrie 2012, când credea că o să moară în câteva zile. „Fratele meu a venit la mine cu un avocat ca să îmi scriu testamentul. În timp ce făceam asta, au apărut medicii care mi-au spus că au găsit un ficat pentru transplant”, a spus acesta la România TV. Soția sa, Dana Patriciu, avea mari șanse să obțină cel puțin jumătate din avere. Asta chiar dacă este posibil ca afaceristul să fi lăsat amantei sale, chinezoaica Melanie Chen, o mare parte din avere. Chen este cea care s-a ocupat de afacerile miliardarului în ultima parte a vieții. Dana Patriciu poate invoca faptul că jumătate din sumă i se cuvine, ca parte comună din căsătorie. De altfel, cei doi soți Patriciu erau, la momentul decesului industriașului, în proces de divorț și de partaj. După transplant, în februarie 2013, fostul mogul și-a făcut publică relația cu chinezoaica și a cerut divorțul. Solicitarea sa a fost respinsă de judecători pentru că Patriciu nu a prezentat clar în instanță motivele pentru ruperea căsătoriei.
Alte povești inedite în volumul Cele mai mari afaceri cu statul și norocoșii lor beneficiari din Colecția Istorii Secrete, de Dan-Silviu Boerescu și apărută la Editura Integral (https://eintegral.ro) în parteneriat cu cotidianul Libertatea.
Disponibilă la toate punctele de vânzare a presei din 29 iulie, la doar 19,99 lei.