Șarpele – între rău și bine
În tradiția creștină, șarpele este un
simbol malefic, întruchipare a geniului Răului, a lui Lucifer, îngerul căzut,
care a influențat omenirea încă de la Facerea Lumii, o dată cu faimosul episod
al ispitirii Evei și căderii în păcatul ancestral. Coincidență, un alt personaj
biblic purtând numele Nicodim este confruntat cu minunea vindecării de către
Moise a celor rătăcitori în pustie și mușcați de reptile veninoase prin
contemplarea unui șarpe de aramă de pe lemnul în formă de cruce. Biblia spune
că Moise a făcut asta conform poruncii primite de la Dumnezeu.
În arhitectura românească, apare frecvent
simbolul şarpelui, cu un sens pozitiv, în special pe porțile de lemn şi în
exteriorul bisericilor, tot din lemn, din Maramureş. În acest caz, şarpele este
„păzitorul casei sau al bisericii”, o întruchipare a Binelui. În Oltenia,
şarpele este reprezentat sub forma unei sfori răsucite, pe porţile din lemn,
alături de dintele de lup şi de soare, primele două motive ornamentale, şarpele
şi dintele de lup, fiind moştenite de la daci, despre care ştim că aveau drept
stindard de luptă un cap de lup cu coadă de şarpe.
Lupul lui Decebal
Legenda spune că un lup îmblânzit l-a
salvat pe Decebal de o haită de lupi sălbatici. Regele dac ar fi supravieţuit
atacului datorită faptului că animalul său credincios s-a sacrificat,
apărându-l.
Stindardul de luptă al armatei dacilor,
înfăţişat pe Columna lui Traian, avea forma unui cap de lup cu gura deschisă,
care se continua cu un corp de şarpe, confecţionat din material textil. În
bătaia vântului, acesta se umfla şi scotea sunete care imitau urletele lupilor,
metodă prin care dacii încercau să-şi intimideze duşmanii. Capul de lup era
realizat din bronz sau argint şi era fixat cu gâtul într-o prăjină. Şuieratul
scos de capul de lup, pe lângă faptul că-i speria pe duşmani, îi îmbărbăta pe
luptătorii daci, iar caii inamicilor căpătau o stare de nervozitate, auzind
aceste sunete. Stindardul de luptă al dacilor apare atât pe Columna lui Traian,
cât şi în preajma cetăţilor dacice, de cele mai multe ori alături de regele dac
Decebal. Capul de lup este sculptat şi la baza Columnei reprezentată ca pradă
de război a romanilor. „Avem la daci un animal sacru ca la celţi, unde
mistreţul e caracteristic pentru stindardele lor. «Balaurul» dacic e
reprezentat pe Columna Traiană cu un cap de lup, prelungit în chip de şarpe
prin nişte fâşii de stofă, care la bătaia vântului se umflau şi alcătuiau o
flamură serpentiformă orizontală. Lupul e un animal bine cunoscut de pe
mănuşile de oglinzi scythice. Totuşi nu de acest tip de lup poate fi vorba, cu
aspectul său realist şi pacific. Ci de fiarele fantastice cu gura căscată şi
limba atârnând afară”, scria istoricul Vasile Pârvan, în volumul Getica (1926).
Svastica de pe coroana reginei Maria
La 15 octombrie 1922, Regele Ferdinand şi
Regina Maria erau încoronaţi la Alba Iulia ca Suverani ai României Mari. Cu
această ocazie Regina Maria a purtat o coroană de aur de 5 kilograme, făurită
după modelul coroanelor bizantine femeieşti purtate de soţiile voievozilor
români – o coroană aproape identică cu cea purtată de Doamna Despina a lui
Neagoe Basarab în fresca de la Mânăstirea Curtea de Argeş. Ca o notă paralelă:
coroana Sfântului Ştefan, simbolul Ungariei, este şi ea o coroană feminină
bizantină, cu lănţişoare de aur care atârnă pe lângă urechi. O chestie puţin
remarcată la coroana purtată de Regina Maria a României la Alba Iulia:
lănţişoarele de la urechi se încheie cu discuri în care sunt încastrate
svastici. Iată, deci, că svastica nu apare doar pe primele bancnote sovietice
sau chiar pe primele uniforme ale Armatei Roşii, ci şi în alte locuri
surprinzătoare. Coroana de aur a Reginei Maria poate fi văzută la Muzeul
Naţional de Istorie din Bucureşti. La Alba Iulia Regele Ferdinand a purtat
coroana de oţel a României, făurită din oțelul unui tun turcesc capturat de
trupele române în urma Războiului de Independenţă. În imaginile de epocă se
poate vedea cât se poate de clar svastica pe pieptul Reginei Maria. Cumva prima
jumătate a secolului XX s-a desfăşurat în Europa sub semnul svasticii, scrie
George Damian.
Alte povești inedite în volumul lui Dan-Silviu
Boerescu Șarpele lui Nicodim și alte simboluri misterioase ale românilor din
Colecția ESOTERICA
Disponibilă la toate punctele de vânzare a presei din 24 iulie, la doar 19,99 lei.