În plus:
- filmul canadian „Antigona”, care aduce tragedia grecească în contemporaneitate
- cartea de memorii „Neortodox. Scandalul pe care l-am provocat renunțând la rădăcinile mele hasidice”
- romanul „Sălbaticii copii dingo”, de Vasile Ernu, despre maturizarea ultimilor copii sovietici
„Servitorii”, regie Ivan Ostrochovský, în cinematografe
Începând cu 26 februarie, în cinematografele din București și din țară, rulează „Servitorii”, un film scris, regizat și produs de slovacul Ivan Ostrochovský. Actorul român Vlad Ivanov face parte din distribuție cu un rol important, pentru care a învățat limba slovacă.
Noul film, alb-negru, ne transportă în Cehoslovacia comunistă, din anii 80. Michal (Samuel Polakovič) și Juraj (Samuel Skyva) sunt doi elevi ai seminarului teologic. Pentru că se tem că școala lor ar putea fi închisă dacă nu se supun, profesorii fac tot posibilul pentru a-și modela elevii astfel încât să fie pe placul Partidului Comunist. Seminariștii, inclusiv cei doi protagoniști, trebuie să decidă dacă aleg calea colaborării cu regimul sau dacă devin ținta atacurilor regimului. Vlad Ivanov interpretează rolul ofițerului poliției politică a cărui misiune este de a-i urmări, converti și înlătura pe cei care nu vor să colaboreze.
„Zona asta nu-mi era deloc necunoscută, din punct de vedere istoric. Și noi am trăit în comunism, la fel ca Cehoslovacia. Știm foarte bine că înalți prelați au fost informatori ai Securității”, declara Vlad Ivanov la festivalul TIFF din Cluj-Napoca.
Filmul va rula în cinematografele deschise din țară în funcție de normele de restricție din fiecare oraș. Sunt deschise cinematografele din Iași, Pitești, Petroșani, Bacău, Reșița, Bârlad, Sf. Gheorghe, Oțelu Roșu, Caransebeș. În București, filmul poate fi văzut la cinematografele Elvire Popesco, Union, Muzeul Țăranului Român, Happy Cinema.
„Antigona”, regie Sophie Deraspe, HBOgo.ro
Tragedia „Antigona” a avut premiera prima în anul 442 î.e.n. Mii de ani mai târziu, ea a fost adaptată la vremurile curente în filmul canadian „Antigona”, regizat de Sophie Deraspe, cea care semnează și scenariul adaptat după tragedia grecească.
În povestea contemporană, un comentariu despre experiența imigranților în Montrealul contemporan, Antigona (Nahéma Ricci), o fată de 16 ani, se luptă cu legile și autoritățile pentru a face dreptate pentru a-și ajuta fratele să iasă din închisoare. Antigona și familia ei au emigrat din Algeria și s-au stabilit în Canada când ea era mică. Ea excelează la școală, în timp ce frații ei sunt atrași în infracțiuni. Totul se schimbă când unul dintre ei ajunge în închisoare și este amenințat cu deportarea. Antigona pune la cale un plan pentru a-l elibera.
Regizoarea Sophie Deraspe a folosit ca inspirație și cazul lui Fredy Villanueva, un imigrant din Honduras ucis de poliția canadiană în 2008, un caz care a stârnit revoltă în rândul cetățenilor.
Filmul e disponibil pe platforma HBOgo.ro, prin abonament.
„Neortodox. Scandalul pe care l-am provocat renunțând la rădăcinile mele hasidice”, Deborah Feldman, Editura Trei
Cartea de memorii fenomen, transpusă și într-un film serial produs de Netflix, a fost tradusă și în limba română, de Vali Florescu, la Editura Trei.
Deborah s-a născut și a crescut într-o familie de hasidici Satmar din Brooklyn, New York, o comunitate religioasă foarte strictă și izolată de restul societății. Iată și o legătură neașteptată cu România: școala rabinică Satmar a pornit în Satu Mare, în 1905.
Toate aspectele vieții și identității îi erau controlate, de la ce citea la oamenii cu care avea voie să vorbească. În plus, este măritată la 17 ani cu un bărbat pe care nu-l văzuse decât o jumătate de oră înainte și de care nu se poate apropia. La 19, când naște un fiu, își dă seama că nu doar viața ei este în joc și atunci ia o decizie importantă.
În cartea sa de memorii, Deborah Feldman vorbește despre cum arată viața când ești obligat să trăiești într-o sectă religioasă, cu restricții inflexibile, care prețuiește mai mult supunerea și suferința decât libertățile individuale.
„Neortodox” costă 39 de lei pe edituratrei.ro.
„Sălbaticii copii dingo”, Vasile Ernu, Editura Polirom
Scriitorul Vasile Ernu revine cu un nou roman despre viața și maturizarea ultimilor copii sovietici.
În „Sălbaticii copii dingo”, autorul își ficționalizează elemente biografice, împletește documentarul cu ficțiunea. În anii 90, patru adolescenți din Chișinău se pregătesc de o vacanță la mare, în Crimeea. Trăiesc o viață lipsită de griji: școală, vacanțe lungi și călătorii în întreaga țară pentru a descoperi locuri și oameni.
Totul se schimbă când moare Leonid Brejnev, conducătorul Uniunii Sovietice, și e înlocuit de Mihail Gorbaciov, care aduce glasnostul (deschiderea) și perestroika, reforma economică și socială a lumii sovietice. În succesiune rapidă, urmează accidentul de la Cernobîl, răspândirea drogurilor, SIDA și afirmarea contraculturii sovietice.
În această nouă lume, tinerii sunt debusolați. Își caută refugiul în cultură – romanele lui Bulgakov, în poezia lui Arseni Tarkovski și în piesele formației Kino – și învață să trăiască în noua lume.
Cartea este completată de ilustrații semnate de pictorul moldovean Roman Tolici.
Romanul costă 40 de lei pe polirom.ro.