Recomandările culturale ale săptămânii. De la o excursie culturală în Ploiești la cartea despre forța de distrugere a omului

Excursie culturală: “Descoperă orașul Ploiești”, fundatiacaleavictoriei.ro

Comori locale

Acum câteva zile, în articolul despre spectacolele din cadrul Festivalului Național de Teatru 2019, vorbeam despre obiceiul nostru firav de a călători în orașe din țară pentru cultură. De data asta, vin și cu o ofertă concretă: o excursie culturală în Ploiești.

Turul ghidat e organizat de Fundația Calea Victoriei, o instituție culturală independentă care organizează cursuri de dezvoltare personală (teme variate, de la scenaristică la parfumuri, de la dicție la astronomie) și tururi ghidate prin București.

Excursia culturală în Ploiești, ghidată de istoricul Georgeta Filitti, include trei repere ale orașului unde s-au format scriitorii I.L. Caragiale și Nichita Stănescu: Casa Aldea, Colecția de păpuși de la Muzeul Județean și Casa Prodan. 

La Casa Aldea se află o colecție de mobilier și pictură românească care vorbesc despre cum trăiau oamenii, ploieștenii de rând, pe la 1900.

Pe de altă parte, colecția de păpuși a Muzeului Județea, va ilustra moda și felul de a se purta al oamenilor, pornind din Antichitate și ajungând în zilele noastre. La Casa Prodan, o casă a unor negustori bogați, perioada fanariotă e în centrul atenției.

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

Excursia este programată pentru sâmbătă, 28 septembrie. Taxa este de 135 de lei și include transportul cu autocarul. Înscrierea se face pe fundatiacaleavictoriei.ro.

EXPOZIȚIE: “Il sarcofago di Spitzmaus e altri tesori”, Wes Anderson și Juman Malouf, Fondazione Prada Milano

Expozițiile, repovestite de un regizor și o ilustratoare

Din Ploiești, ajungem în Milano. De data asta cu Wes Anderson. Faimosul regizor american și Juman Malouf, ilustratoare și partenera sa, au curatoriat, în 2018, o expoziție pentru Muzeul de Istorie a Artei din Viena (Kunsthistorisches Museum Viena). Anul acesta, expoziția se mută la muzeul Fondazione Prada din Milano, într-o variantă extinsă.

Pentru expoziția ce poartă numele “Il sarcofago di Spitzmaus e altri tesori” (Sarcofagul lui Spitzmaus și alte comori), Wes Anderson și Juman Malouf au avut la dispoziție 12 colecții ale Muzeului de Istoria a Artei din Viena și 11 departamente de la Muzeul de Istorie Naturală din Viena.

Din vastele comori ale celor două muzee, cuplul a ales 538 de opere de artă și obiecte care spun, într-o formă nouă, non-academică, povestea colecției celor două muzee. Vorbind despre poveștile de care oamenii au nevoie pentru a-și apropia mai bine obiectele, cei doi împrumută expoziției din universul lor creativ, din felul în care văd ei lumea.

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

După criterii atipice pentru curatorii profesioniști, Anderson și Malouf s-au lăsat ghidați raționamente mai frivole, cum ar fi o parte numai cu obiecte verzi sau o alta doar cu obiecte din lemn, la altele care deschid un dialog și dau teme de gândire, cum sunt portretele de copii sau animale în opere cu valoare științifică și artistică.

Expoziția va fi deschisă până pe 13 ianuarie 2020. Biletul de intrare este 10 euro. Detalii pe fondazioneprada.org.

P.S. Dacă tot sunteți în Milano, mergeți și la Bar Luce, un bar-cafenea cu design realizat tot de Wes Anderson.

TEATRU: “Cataclisma”, Andrea Gavriliu, unteatru

Noi și informația 

Ținem piept, zi de zi, unei avalanșe de informații. Câteodată pare că, pe măsură ce noi obosim, ea devine tot mai puternică. Probabil vă sună familiară acea senzație când îți vine să închizi televizorul, radioul, internetul și să fugi undeva în vârful munților. De cele mai multe ori însă, strângem din dinți și mergem mai departe.

Ritmul alert în care ne-am obișnuit să trăim, asaltați de breaking news și notificări, ne-a făcut greu de emoționat. Reacționăm mai greu la aceleași evenimente care, în trecut, ne-ar fi mișcat.

Despre efectele avalanșei de informații asupra corpului și a minții vorbește și coregrafa și dansatoarea Andreea Gavriliu în “Cataclisma”, spectacol de dans contemporan.

Recomandări

Infractori prinși cu ajutorul inteligenței artificiale. Profesor dr. Vlad Niculescu Dincă: Trebuie să înțelegem aceste „unelte”, altfel există un risc real să fim toți tratați ca suspecți | Interviu

Un one-woman show de 55 de minute, cu concept, coregrafie, ilustrație muzicală și interpretare semnate de Andrea Gavriliu, plus scenografie de Alexandru Petre și lumini de Paul Drăguș, “Cataclisma” are aceeași abordare directă, fără menajamente, ca lumea în care ne-am obișnuit să trăim. Uneori e agresivă, dar sigur nu o poți ignora.

Spectacolul pune sub reflectoare un corp de femeie sub asaltul informației. De la politicieni români la cei americani, de la talk-show-uri politice din care lipsește partea de discuție (talk-ul) la lucruri despre care trebuie să ai o părere, vedem corpul cum cedează, cum se degradează treptat, revenind până la rădăcinile preistorice. Dacă avem sau nu putere în fața armatei de informații, rămâne să se gândească fiecare. 

Explorând o temă foarte bună, care ne dă bătăi de cap tuturor, Andreea Gavriliu ne dă acces în intimitatea ei, unde asistăm la reacții viscerale și frânturi de gânduri care pot deveni puncte de oglindire când ne facem propriul bilanț. 

Următoarea reprezentație e duminică 29 septembrie de la 19.00. Biletul costă 40 de lei și se găsește pe eventbook.ro.

CARTE: “A șasea extincție: O istorie nenaturală a Pământului”, Elizabeth Kolbert, Editura Litera

Oamenii ca specie

Dispariția dinozaurilor, cel mai probabil din cauza unui asteroid care a lovit Pământul, e una dintre cele cinci extincții în masă pe care le-a suferit Planeta de-a lungul existenței sale.

A fost atât de puternică, încât a nimicit animale-gigant, aparent invincibile, și a reordonat viața pe Pământ, dând șanse în lupta evoluționară unor organisme care, altfel, e posibil să nu fi avut șanse să ajungă în vârful lanțului trofic. Așa am apărut noi, oamenii, cea mai inteligentă formă de viață (din ceea ce știm până acum) și ceea ce pare a fi capăt de linie prin autodistrugere a vieții în forma actuală.

Poate vă sună filosofic sau a idee dintr-o distopie. E realitatea pe care oamenii de știință spun că o trăim fără să ne dăm seama. I-au dat și un nume: antropocen. Sau a șasea extincție. 

Cartea “A șasea extincție: O istorie nenaturală a Pământului”, scrisă de jurnalista americană Elizabeth Kolbert, ne ajută să privim în imaginea de ansamblu a ceea ce a însemnat și înseamnă existența omului pe Pământ.

Pornind de la epoci preistorice, când ne-am făcut loc “în junglă”, trecând prin fantastica perioadă a Revoluției Industriale când știința ne-a dus pe culmile cele mai înalte – am devenit cu adevărat stăpânii Planetei, pe care-am schimbat-o definitiv, prin felul nostru iresponsabil de a-i consuma resursele – , până în zilele noastre, când ducem o luptă cu noi înșine, greu de conciliat, între confort și responsabilitate.

Deși e un subiect greu, devine ușor de primit, de înțeles și de asimilat datorită stilului jurnalistei Elizabeth Kolbert.

Fără sentințe și fără să alarmeze, în schimb, cu umor și multă curiozitate, Kolbert traduce informațiile oamenilor de știință pe limba noastră de muritori, pune în perspectivă istorică cele mai importante evenimente care au definit cele cinci extincții și le compară cu cea de-a șasea, cea pe care o trăim, ilustrând cu exemple concrete felul în care oamenii influențează iremediabil mersul lucrurilor.

La final, cu toate informațiile noi, câștigăm un loc în turnul de unde se vede o imagine mai completă a lumii.

După ce-am terminat cartea, am trăit aceeași senzație ca după documentarul “One Strange Rock” sau la Bienala de Artă din Veneția, unde s-a vorbit mult despre antropocen: omul e o ființă fascinantă, și în puterea inteligenței sale, și în forța distrugerii de care e în stare, și cred că asta o să-i uimească și pe cei care, peste milioane de ani, când Planeta se va regenera și-și va începe un ciclu nou, o să ne studieze. 

Cartea a luat Premiul Pulitzer pentru Nonficțiune în 2015. La noi a fost tradusă la Editura Litera. Costă 30 de lei pe litera.ro.

Urmărește-ne pe Google News