ComenteazăMiroase a fân atunci când intri în Muzeul de Artă Timișoara. A fân și a simplitate, dar, în mod paradoxal, și a complexitate. Victoria Zidaru, una dintre artistele care a expus la „Woman, All Too Woman”, a vrut să arate publicului că arta contemporană este mai bine reprezentată de materiale vegetale.
Victoria Zidaru este o sculptoriță și pictoriță, originară din Suceava, care a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” în 1983. A participat la o sumedenie de expoziții, simpozioane și saloane de artă naționale și internaționale și încearcă să aducă în atenția colectivă materialul vegetal. Deși în străinătate acest material este folosit foarte mult în operele de artă, în România nu sunt mulți artiști care modelează cu el.
„În orice spațiu ajung, creez o altă formă”
Pur și simplu, artista bucovineană a împletit un deal întreg, pe care l-a adus și la Timișoara, în lucrarea numită „Invazie” sau „Suflu vegetal”.
„Cordoanele vegetale inundă spațiul muzeal. De aceea poartă numele acesta. Sunt module pe care eu le adaptez. În orice spațiu ajung, creez o altă formă. Această lucrare vine de la o bienală din Olanda, unde am realizat o țesătură din aceste cordoane, un dialog între verticală și orizontală, o lucrare foarte mare, de 13/5 metri, fiindcă spațiul mi-a permis. Aici am vrut ca vegetalul să inunde spațiul nostru cotidian, așa cum ar trebui, în fiecare zi, să fim înconjurați de vegetație și de respirația aceasta pe care ne-o oferă”, ne-a dezvăluit artista.
Libertatea este scoasă în evidență de Victoria Zidaru. Libertatea de a crea, de a fi om, de a respira, de a fi femeie. Lucrarea ei arată ca niște dreaduri, dar sunt, de fapt, cordoane care inundă efectiv spațiul Muzeului de Artă din Timișoara.
„Sunt sculptor, dar lucrez cu aceste materiale vegetale pe care le-am împletit, le-am ordonat în niște cordoane cu care eu creez orice formă spațială îmi doresc, în funcție de spațiu. Vreau să scot la lumină materialul fragil, care face parte din familia noastră, că suntem făcuți alături de toate plantele și arborii, facem parte toți dintr-o familie, aceste materiale atât de fragile pot oferi lucrări și pot «vorbi» de la aceeași înălțime de la care poate vorbi lemnul, bronzul sau orice material nobil”, ne-a mai spus Victoria Zidaru.
„Am împletit toată vara un deal întreg în grădina mea din Bucovina”
Pentru lucrarea „Invazie”, artista a lucrat câteva luni bune. A avut nevoie doar de fânul cosit de pe un deal, de imaginație și talentul de care nu duce lipsă.
„Am lucrat o vară întreagă, în grădina mea din Bucovina, am împletit un deal întreg aproape. Dealul a fost cosit, după aceea uscat, iar apoi învelit în această plasă de rabiț care îi conferă verticalitate și rezistență în timp, pentru că el nu va fi deteriorat decât dacă acționăm cu focul asupra lui. El durează în timp, lucrări de 15 ani rezistă în continuare”, ne-a mai mărturisit artista, care a început să modeleze efectiv în 1984, după facultate.
Acum vreo 20 de ani a început să sculpteze în bronz și în lemn, iar în ultimul timp a descoperit materialele vegetale. Cei din jurul său au observat că avea înclinații spre lucrurile acestea, că se folosea de obiecte mici și fragile cu care construia lumi și vise.
„Astăzi continui la altă scară, cu concept. Lucrarea a fost foarte bine primită, în Occident lucrurile acestea sunt mult mai utilizate, artiștii se folosesc de materiale diverse, nu numai de bronz și lemn, care pentru noi constituie singurele materiale nobile. În ziua de astăzi, ca să exprimi o emoție, te poți folosi de orice material care poate să prezinte o idee oarecare. Arta contemporană permite artistului să exploreze și să se folosească de materiale care pot folosi ideii pe care vor să o transmită”, ne-a mai spus artista.
Deși în străinătate se lucrează mult cu materiale vegetale, în România nu sunt mulți artiștii care folosesc acest tip de material fragil.
„Eu am adoptat această tehnică și datorită faptului că este un material pe care îl găsim gratis, în natură. Și este atât de umil și fragil încât ne îmbie și ne dă o foarte mare posibilitate de a-ți folosi imaginația și de a crea lucruri pe care din materialele mai puternice, mai tari nu le poți crea”, ne-a mai mărturisit Victoria Zidaru.
În Muzeul de Artă poți admira 120 de lucrări create exclusiv de femei
Dincolo de lucrarea artistei, cei care trec pragul Muzeului de Artă din centrul Timișoarei până la toamnă pot admira 120 de lucrări create doar de femei. Este, poate, prima expoziție de acest gen din România, una senzațională, realizată în cadrul Baroque II Urban, ediția nr. III, eveniment organizat de METASpațiu.
„Sunt peste 30 de nume importante din arta românească, sârbească, austriacă, ungară și franceză. Este vorba despre o creație dedicată femeii, este și un mesaj extrem de important pentru zona noastră. Pe de-o parte, pentru că stereotipiile persistă și sunt dominante, iar femeia încă nu face parte din universul cultural, social și politic așa cum s-ar cuveni. Pe de altă parte, aici expun personalități care, dincolo de apartenența la sexul feminin, reprezintă arta ca atare. Sunt personalități dedicate de zeci de ani creației artistice, unele dintre ele sunt figuri de talie mondială”, ne-a spus Victor Neumann, directorul muzeului.
Uimitoare este și instalația video a Marinei Abramovic, numită „Balkan Baroque”, care a avut un succes incredibil în afara granițelor țării. Artista a fost premiată cu Leul de Aur la Bienala de la Veneția, în 1997, cea mai importantă distincție care i se poate acorda unui artist. Ce i-a adus acest premiu? Șase ore în care artista din Serbia a curățat 1.500 de oase de vită, în timp ce povestea de Belgrad, orașul în care s-a născut. O adevărată lecție despre război, despre dezintegrarea fizică, dar și despre o fractură de conștiință care se produce odată cu războiul în mentalul colectiv.
„Ceea ce este senzațional este faptul că o avem pe Marina Abramovic în expoziție, în Muzeul de Artă Timișoara, cu o instalație și cu un video prin care ea își prezintă și concepția, dar și una din temele majore ale creației proprii – «Balkan Baroque». Aceasta este o piesă din creația ei care a făcut senzație la nivelul tuturor mediilor artistice din lume, la New York a fost expusă la Muzeul Modern Art și a avut 970.000 de vizitatori. Este o artistă care înțelege omul, natura umană, care riscă și merge deseori spre necunoscut, este o lecție teribilă pe care o dă o artistă din Balcani și care vorbește și despre această zonă a noastră, cu tărie, demonstrând ce a fost rău și ce este bine în regiunea noastră”, ne-a mai spus Neumann.
Mirela Vlăduți, una dintre femeile care a organizat expoziția, din partea METASpațiu, a susținut că expoziția „Woman, All Too Woman” înseamnă multă forță, depășirea unor stereotipuri și o mare libertate, care ne ajută să depășim granițele impuse de societate.
„Expoziția înseamnă 35 de femei artiste, înseamnă un vârf de lance: Marina Ambramovic, care a acceptat să expună în România, cred că este o premieră. Înseamnă și multă forță. Dincolo de ceea ce ne-am putea aștepta, la stereotipiile atribuite femeilor, iată că ne confruntăm cu o forță incredibilă, ne întâlnim cu o artă care depășește toate prejudecățile, de gen, de sex, de orientare politică. Înseamnă o mare libertate, de a te uita în aceste oglinzi, ca să numesc așa operele de artă, peste 120, și de a te privi pe tine în ele, de a te raporta la obiectul artistic și apoi în lume”, ne-a spus Mirela Vlăduți.
Continuă, spunând că înseamnă și foarte multă flexibilitate! Este vorba despre posibilitatea de a depăși granițele impuse de societate, în special femeilor, și de reconfigurare a poziției femeilor în lume.
Au expus la „Woman, All Too Woman” peste 30 de femei: Marina Abramovic, Aura Bălănescu, Josépha Blanchet, Elena Bobi Dumitrescu, Alina Cioară, Andra Ciocoiu, Dana Constantin, Suzana Fântânariu, Andreea Hereșanu, Emilia Jagica, Aurora Kiraly, Adriana Lucaciu, Andreea Medar, Liliana Mercioiu, Jelena Micić, Doina Mihăilescu, Silvia Moldovan, Ada Muntean, Ana Maria Negară, Simona Nutiu Gradoux, Carmen Nicolau, Marilena Preda Sânc, Florica Prevenda, Kristina Ratiu Demuth, Axenia Roşca, Linda Saskia Menczel, Eva Maria Schartmüller, Diana Serghiuta-Popa, Alina-Ondine Slimovschi, Oana Stoian, Nada Stoici, Mindora Tulcan, Agnes Varnai, Simona Vilău și Victoria Zidaru.
Expoziția se poate vizita până în 15 octombrie, iar în tot acest timp vor avea loc și alte evenimente: performance, teatru, ateliere gratuite pentru copii.
Citește și:
VIDEO / TAROM „zboară” de la Otopeni. Cine „aterizează”? Sediul companiei e scos la închiriat și ar putea deveni hotel de lux