Cândva priceput „la orice“, Daniel Pădurean este acum condamnat să trăiască mutilat pentru tot restul vieţii. Deşi au trecut opt luni de la accident, bărbatul rămas în incapacitate de muncă şi fără ajutor financiar încă aşteaptă să se finalizeze cercetările şi să fie traşi la răspundere cei vinovaţi de coşmarul pe care-l trăieşte.
Daniel Pădurean s-a angajat la societatea Autoliv din Braşov (companie suedeză, lider mondial în producţia de sisteme de siguranţă auto) în data de 26 iunie 2017, ca operator linie, muncitor necalificat, la atelierul de vopsitorie chingă pentru centurile de siguranţă. După doar o lună şi jumătate avea să vadă coşmarul vieţii lui. Daniel s-a angajat la firmă împreună cu fratele său, Constantin, şi alţi 34 de oameni. Deşi câştiga destul de bine, spune că nu i-a plăcut la firmă pentru că nimeni nu-i explica ce trebuie să facă, trebuia să prindă totul „din zbor“, „se făceau mereu diferenţe“, iar „unii aveau mai multe drepturi decât alţii“.
De exemplu, Daniel, fratele său şi alţi trei muncitori erau singurii care timp de o lună lucrau doar în schimbul 1, în timp ce toţi ceilalţi lucrau în ture, prin rotaţie. Prin urmare, s-a decis să renunţe, iar timp de o săptămână nu s-a mai dus deloc la serviciu.
„Era într-o zi de luni, în 7 august, şi am zis să merg, totuşi, la muncă. O maşină de la firmă ne lua chiar din faţa porţii. Am avut un moment de ezitare când aşteptam maşina, un gând să mă întorc înapoi acasă…. Mai bine mă întorceam…“ povesteşte Daniel.
Tremură. Şi i se umezesc ochii ori de câte ori încearcă să îşi aducă aminte acea zi.
„Le-am spus colegilor să nu îl lase pe fratele meu să mă vadă în momentul acela“
A început tura la ora 6.00, iar la 10.30, un coleg cu ceva mai multă vechime decât el i-a trasat sarcina să spele un utilaj. Cert este că utilajul respectiv trebuia spălat în timp ce era în funcţiune, probabil ca să nu se oprească producţia. Procedura de spălare i-a arătat-o un coleg, care nici el nu avea prea multă experienţă.
În timp ce Daniel spăla cu buretele maşinăria, braţul drept i-a fost prins între chingă şi rolă, iar în încercarea lui disperată de a se salva, i-a fost pur şi simplu smuls din umăr. Îi vine cumplit de greu să descrie momentele în care s-a văzut fără un braţ, imagini demne de un film de groază.
În acel moment, un coleg şi-a rupt tricoul de pe el şi a făcut un garou cu care i-a legat umărul lui Daniel, pentru că pierdea mult sânge. Un altul a sunat la 112 şi a anunţat că „un muncitor şi-a rupt o mână“.
„M-am pus în genunchi când am văzut că nu am mână. Apoi m-am ridicat şi m-am dus pe culoar şi am strigat după ajutor. Dar nu m-a auzit nimeni, din cauza zgomotului mare din hală. M-am întors la maşină…să îmi iau braţul. Când am văzut că nu îl pot scoate, m-am dus iar pe culoar. Atunci m-au văzut colegii. Era plin de sânge peste tot“, povesteşte Daniel.
În timp ce Daniel primea primul ajutor , câţiva muncitori se chinuiau să scoată braţul amputat din utilaj, iar alţii îl ţineau imobilizat pe Constantin, fratele lui Daniel, care lucra în aceeaşi hală, câţiva paşi mai încolo.
A agonizat de durere mai bine de o oră
A urmat apoi un alt moment cumplit: sosirea ambulanţei. Pentru că prin apelul la 112 s-a înţeles că un muncitor „şi-a rupt o mână“ şi nicidecum că acestuia i-a fost amputată, a sosit un echipaj medical care era pregătit pentru o intervenţie minoră. Abia ulterior s-a solicitat un alt echipaj, care a ajuns la fabrică la 11.55. Iar accidentul a avut loc la 10.30.
În tot acest timp, Daniel a agonizat de durere, dar a rămas conştient şi abia după sosirea celei de-a doua ambulanţe a fost sedat şi transportat de urgenţă la Spitalul Judeţean Braşov. Braţul amputat a fost scos din utilaj şi pus într-un recipient cu gheaţă, însă nu s-a mai putut face nimic pentru a-i fi salvat şi reataşat trupului, pentru că fusese zdrobit şi ars în utilaj.
„Le-am spus colegilor să nu îl lase pe fratele meu să mă vadă în momentul acela şi să nu ia legătura nimeni cu mama. Să nu îi spună nimeni ce-am păţit. Ăsta a fost primul meu gând“, mai spune el.
A fost internat la spital cu diagnosticul „traumatism complex prin avulsie-torsiune cu lipsă prin amputaţie traumatică 1/3 medie braţ drept cu smulgerea elementelor vasculo-nervoase şi musculare“. A stat 10 zile la spital, apoi a fost externat. Spune că i s-a oferit şi consiliere psihologică din partea firmei, însă nici nu vrea să audă de aşa ceva.
Prin ghearele morţii
Nu este pentru prima dată când Daniel şi-a văzut moartea cu ochii. Viaţa l-a mai încercat de câteva ori. Pe când se afla în armată, o sobă pe păcură a explodat lângă el şi de atunci şi-a pierdut parţial auzul.
În 2009, a fost din nou la un pas de moarte, când a fost lovit de o maşină, în Bucureşti. Era o seară de noiembrie, într-o duminică, iar şeful lui îl rugase să îi aducă o bormaşină. Mai avea câţiva paşi până la locul în care trebuia să se întâlnească cu patronul când un şofer beat, cu farurile stinse, deşi era întuneric afară, a rupt un gard viu, a sărit peste un şanţ şi l-a lovit pe Daniel care mergea pe trotuar. Bormaşina pe care o căra a zburat la câteva zeci de metri, iar Daniel a fost grav rănit. Şoferul a încercat să fugă, dar l-au oprit nişte taximetrişti.
„M-aş fi putut gândi la orice, dar la aşa ceva… niciodată. Nu am fost instruit, tot timpul când întrebam ce trebuie să fac mi se zicea: «Las că ai timp să înveţi…» . Ne învăţau alţi colegi care erau cu câteva săptămâni mai vechi ca noi“, povestește Daniel.
Spune că s-a început atunci şi o urmărire penală, dar „s-a pierdut“ şi el nu a primit nicio despăgubire.
Apoi, în 2016, în timp ce lucra în construcţii, la un bloc, a căzut de pe o schelă de la etajul 9, după ce un coleg, din glumă, a turnat peste el un bidon de apă şi el s-a dezechilibrat… În cădere, a reuşit să se prindă de o balustadă, la etajul 7 şi s-a salvat singur. Nu a păţit nimic atunci, dar s-a speriat cumplit.
Tot în 2016, era să moară de frig, pe stradă. Pentru că nu îşi permitea să își ia o locuință cu chirie, deşi muncea şi nici nu voia să depindă de nimeni, Daniel a trăit câteva luni pe stradă, în plină iarnă. Dormea sub un balcon, pe strada Al. Vlahuţă din Braşov. Dar a dat şi de oameni buni în calea lui. Un tânăr necunoscut, Mihai, „îngerul lui păzitor“, l-a văzut dormind pe stradă. L-a ajutat cu haine, mâncare caldă şi tot el i-a găsit un adăpost. L-a ajutat şi să-şi facă un CV şi să-şi găsească un serviciu mai bun. A mobilizat şi alţi prieteni ca să îl ajute.
A urmat apoi momentul din august 2017, de la Autoliv, în urma căruia Daniel a rămas mutilat pe viaţă. Tot Mihai este cel care s-a implicat să îl ajute, când a aflat ce a păţit. El este cel care a rugat o prietenă, Raluca Sava, avocat în Baroul Cluj, să îl ajute în procesul împotriva firmei. Pentru că Daniel nu îşi permite să plătească avocat, Mihai a convenit să suporte chiar el onorariul avocatului, deşi nu-l dau banii afară din casă.
„Nu simt nevoia să mai vorbesc cu nimeni. Prima dată a venit o doamnă în salon şi m-a întrebat dacă m-am gândit vreodată să mă omor. Pentru ce să stau de vorbă cu ea? Ca să îmi dea idei? Şi de atunci n-am mai vrut să vorbesc cu nimeni“, a spus Daniel.
Acum, speră într-o minune şi îşi pune toate speranţele în avocata lui. Are însă şi momente când se simte înfrânt, văzând că trece timpul şi lucrurile parcă stau pe loc.
„Am avut atunci o claviculă ruptă, fractură craniană… mai multe. Am stat şase luni la pat“, povesteşte el.
N-a vrut în viaţa lui să depindă de nimeni, ci să se descurce singur. Acum, însă, îl sprijină fratele său şi mama sa, care vine de la Buzău să îl ajute.
Ancheta ITM şi urmărirea penală
În urma accidentului de muncă, la Autoliv s-a deschis un dosar de urmărire penală, aflat în instrumentare la Secţia 2 Poliţie Braşov, sub supravegherea unui procuror de la Judecătoria Braşov. Avocata lui Daniel, Raluca Sava, spune că reprezentanţii companiei au manifestat intenţia de a-l susţine pe Daniel şi în prezent sunt în discuţii pentru alegerea unei oferte de protezare.
„Eu îi mulţumesc din tot sufletul. Mihai m-a ajutat cel mai mult“, spune Daniel, cu lacrimi în ochi.
Daniel se va constitui parte civilă în acest dosar şi va solicita atât daune materiale, cât şi morale. Până atunci, însă, speră că va reuşi să se pensioneze, cu grad II de invaliditate, pentru că nu mai are din ce trăi. Pensia de invaliditate va fi însă de aproximativ 520 de lei pe lună.
Conform raportului ITM Braşov, finalizat în decembrie anul trecut, principalul vinovat al accidentului suferit de Daniel este firma Autoliv, care nu a respectat normele de securitate în muncă, fiind înregistrate abateri grave, ţinând cont că în octombrie 2016 s-a mai înregistrat un accident de muncă aproape similar în fabrică.
În raportul ITM se face menţiunea că, în data de 26.10.2016, societatea a mai înregistrat un accident soldat cu incapacitate de muncă, în atelierul de vopsitorie chingă la un loc de muncă similar, însă pe un alt utilaj, tot la operaţia de vopsire a chingilor. După incident, doar la utilajul respectiv a fost montat un grilaj de protecţie. Abia acum, după accidentul suferit de Daniel, societatea a luat măsura de a monta grilaj şi la celălalt utilaj şi procedura de spălare se face cu utilajul oprit, şi nu în funcţiune.
Mai mult, ITM mai menţionează în raport că Daniel „avea atribuţii şi responsabilităţi aferente fişei postului de muncă operator linie, deşi era necalificat“. În plus, „se afla în perioada de şcolarizare“ şi nu ar fi trebuit să desfăşoare activitate nesupravegheat şi îndrumat, iar „responsabilităţile cuprinse în fişa de post intră în vigoare abia după finalizarea perioadei de şcolarizare“.
Cauza producerii evenimentului a fost „permiterea efectuării de operaţiuni pe un echipament de muncă prevăzut cu organe de maşini în mişcare, fără ca să fie luate măsuri care să împiedice accesul în zonele periculoase. Acest lucru a permis prinderea mâinii lucrătorului între cilindru (rolă) şi chingă“ şi „au fost încălcate cerinţele minime de securitate“, se precizează în raport.
Autoliv a primit de la ITM două avertismente şi trei sancţiuni în valoare totală de 11.500 lei, care vor fi aplicate numai după finalizarea cercetării evenimentului din punct de vedere al aspectului infracţional.
Citește și: VIDEO/ Bucureștiul are peste 200 de străzi de pământ. În Capitală, ca la țară!