ComenteazăDISCLAIMER Roxana Dascălu a fost jurnalist Reuters timp de un deceniu, în România și Europa de Est, când a scris despre dificila tranziție de la comunism spre democrație și economie de piață a țărilor din regiune. Jurnalista, colaborator al ziarului Libertatea, locuiește în satul Rivel, din sud-vestul Franței.
“Ortodoxia se prinde de picior”, spune părintele Moise, starețul Mânăstirii Cantauque, așezământ din zona occitană a Franței, care se hrănește din marea tradiție a Bisericii Ortodoxe și depinde de Mitropolia Ortodoxă română din Europa Occidentală și meridională.
“Călugărul este un om care, răspunzând chemării lui Iisus, renunță la viața seculară pentru a se angaja pe «calea regală» a vieții întru Domnul”, continuă părintele Moise, unul dintre cei 7 călugări ai mânăstirii, dintre care doar unul, fratele Constantin, este român.
Această minusculă comunitate monahală a trăit până acum
18 ani în deșertul de lângă Ierusalim, în Țara Sfântă, fiind găzduiți la o
mânăstire catolică. Ei erau greco-catolici, la origine, povestește părintele
Moise. Au fost alungați însă de acolo, în 2002, și s-au stabilit la Cantauque,
în sudul Franței, unde comunitatea deținea o fermă.
Primul stareț a fost egumenul Iacob, acum în vârstă de 80
de ani, care s-a retras între timp, lăsându-i locul părintelui Moise la cârma
micii confrerii monahale.
Întreb, mirată, cum au devenit ortodocși, și îmi explică: la întoarcerea în Franța, din Țara Sfântă, unde au stat între 1975 și 2002, au aflat că Biserica Greco-Catolică interzice să se reconstruiască în Franța comunitățile religioase orientale.
Salvarea lor a venit atunci de la tânărul mitropolit
Iosif, arhiepiscop de Franța al Bisericii Ortodoxe Române, o figură luminată,
din descrierile călugărilor francezi, care i-a primit cu brațele deschise și
i-a uns în ritul ortodox.
„Am fost miruiți cu ulei sfințit și am devenit ortodocși”
“Am fost miruiți cu ulei sfințit să am devenit ortodocși”,
spune părintele Moise, adăugând că nu a fost nevoie să schimbe nimic în
ritualul lor, decât numele Întâi Stătătorului Bisericii – ei pomenindu-l acum
pe Patriarhul Daniel al României în slujbele lor.
“Ne rugăm Domnului, suntem în comuniunea românească”,
continuă părintele Moise, precizând că slujbele sunt oficiate în franceză,
pentru credincioșii români, dar și ruși, bieloruși, gruzini, toți francofoni,
care parcurg, unii, zeci de kilometri pentru a asista la slujba de duminică sau
de sărbătorile mari.
“Există și o mică minoritate de francezi ortodocși”, adaugă starețul mânăstirii Cantauque, care are printre obligații și îngrijirea vastelor terenuri ale acestui sfânt lăcaș.
Pictorul mânăstirii este un mexican – care trăiește mai
mult ca un sihastru, îmi explică părintele Moise, când admir frumoasele fresce
care împodobesc curtea interioară și picturile din mica biserică.
“La Paște este sărbătoare mare, vine multă lume, circa
200 de persoane participă la slujbă”, adaugă el.
În ziua în care l-am vizitat, tocmai coborâse de pe
tractorul cu care lucrează pe câmp. Ferma are 140 de hectare, o treime – stejar
verde, o treime – lavandă și o treime – pășune. Au stupi de albine și 14 vaci
scoțiene.
Mânăstirea are 10 odăi, unde pot fi găzduiți pelerini: “Nu
se plătește găzduirea aici, dar primim ofrande, fiecare ce poate”, spune părintele
Samuel, originar din Normandia, ceramist în tinerețe, care face acum cruciulițe
din lemn și pictează icoane.
Călugării francezi fac donații către Biserica Ortodoxă
Română
Marea problemă a acestei mici comunități este că membrii
ei îmbătrânesc și este greu să găsească tineri care să dorească să se supună
rigorilor vieții monahale.
“Am fi bucuroși să găsim tineri care să vrea să se călugărească”, spune părintele Moise, adăugând o condiție sine-qua-non: “Tineri adaptați la viața din Franța, la stilul de viață francez”.
Lucrul nu este atât de ușor pe cât ar putea să pară. De exemplu, adaugă starețul de la Cantauque, fratele Constantin, român, care deși mai tânăr, la doar 50 de ani, “se adaptează mai greu la limba franceză”.
Călugării francezi de la Cantauque spun că fac donații
către Biserica Ortodoxă Română, fiindu-i recunoscători mitropolitului Iosif,
care i-a primit în rândurile sale.
Duminicile se celebrează liturghia euharistică, la care
poate participa orice persoană, să ceară rugăciuni pentru cineva bolnav, pentru
un defunct sau o întâlnire cu un preot-călugăr.
Părintele Moise spune că oficiază și căsătorii și
botezuri, unele la Biserica Ortodoxă din Toulouse, sau în alte lăcașuri de
cult.