REPORTAJ/Povestea câinilor de avalanșă Helios și Dara sau încrederea de nezdruncinat dintre om şi animal: „Unde merg eu, merg şi ei”/ FOTO

::placeholdeR–>

Astfel, a fost  adaptat la realitatea românească sistemul francez, iar în anul 2015 a apărut al doilea echipaj şi primul brevetat în România, cel din Caraş-Severin. Un an mai târziu, au fost şase echipe certificate la nivel naţional.

Dara, partenera aleasă dintre nouă pui

Dara s-a născut în România şi a fost donată. Povestea este amuzantă, îşi aminteşte Ion Sănduloiu: „Eu, în glumă, i-am promis lui Helios că dacă ia brevetul poate îi găsesc şi o domnişoară. Şi o doamnă care este un mare admirator al acestei rase şi creşte astfel de câini mi-a spus că poate să rezolve problema definitiv. A văzut ce fac cu Helios, i-a plăcut şi mi-a dat posiblitatea să selectez din cuib. Ştiam ce am de făcut, aşa că am luat-o pe Dara care s-a dovedit a fi foarte, foarte bună”.

Dara a fost aleasă dintre nouă pui de câine, iar Ion Sănduloiu nu a regretat nicio clipă alegerea. Omul şi al doilea câine au început antrenamentul imediat.

„Din cel 20, doi au fost eliminaţi în prima săptămână. Sistemul este foarte dur. După şcoală, ne-am întors ca unitate canină de căutare în avalanşă cu brevet eliberat de Ministerul de Interne din Franţa. În momentul acela, eram singurii. Aveam câine de avalanşă, numai că la nivel naţional era insuficient. Nu se face cu o floare primăvară. Ca şef al comisiei de avalanşă, am propus Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România să înfiinţăm propriul nostru sistem de brevetare”, povesteşte şeful Salvamont Argeş, Ion Sănduloiu.

Este o muncă de luni de zile, atât pentru om, cât şi pentru animale.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Mai mult decât căutarea victimelor în caz de avalanşă, Helios, Dara şi ceilalţi câini antrenaţi şi brevetaţi de salvamont România pot participa şi la căutarea de victime sub dărâmături, dar şi a unor persoane rătăcite ori dispărute.

„Iniţial, am lăsat-o să stea pe lângă Helios în momentul în care noi ne antrenam. Şi prin imitaţie, cu ajutorul lui, care de multe ori o corecta atunci când o apuca visarea şi nu executa comenzile destul de rapid, am reuşit să obţinem brevetul nostru. La patru luni şi jumătate, Dara, care era încă în sistemul de evaluare, îndeplinea standardul de la sfârşitul întregului ciclu de pregătire, şi anume era capabilă să găsească cel puţin două victime umane îngropate în zăpadă pe un hectar de teren. Nu e deloc puţin”, spune Ion Sănduloiu.

Încredere de nezdruncinat

Una dintre acţiunile cele mai mediatizate la care au particpat Helios şi Dara a fost cea de căutare a tânărului Daniel Rusu, dispărut la jumătatea lunii ianuarie a acestui an după ce a fost surprins de o avalanşă în Munţii Bucegi şi al cărui trup nu a fost găsit nici până acum.

„Am avut şi acţiuni de vară, de căutare de suprafaţă. Cu uşoare modificări în pregătire pot fi folosiți şi pentru căutarea de persoane dispărute sau rătăcite pe suprafaţă vara, sau în dărâmături. Principiul este, în mare, acelaşi, cu câteva diferenţe minore”, spune Ion Sănduloiu.

Câinii, parte din familie

Oficial, pentru salvatorii din Argeş Helios este colegul lor de la Salvamont, cu număr de inventar, iar Dara este proprietatea lui Ion Sănduloiu. În realitate, ambii câini fac parte din familia directorului Salvamont Argeş.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

„Am făcut fiecare câte două căutări cu fiecare câine, la fiecare trecere câinii s-au  fixat într-un loc. Ideea este că colegii de la Buşteni acolo au săpat, au spus că nu este nimic. Acum, zăpada s-a topit şi a mai rămas o masă de zăpadă cu o adâncime de şase – şapte metri exact în locul pe care l-au indicat câinii. Victma este clar acolo, numai că, probabil, a fost înghesuită între stânci şi a fost foarte adânc îngropată şi nu au putut să o simtă la sondă. S-a întâmplat şi în alte cazuri când au trecut cu sondele de mai multe ori peste locul în care se aflau două victime şi nu s-au simţit la sondă pentru că se aflau între bolovani, suprafaţa pe care sonda o putea simţi era foarte mică”, explică şeful Salvamont Argeş.

Ion Sănduloiu este fericit că toţi membrii familiei îi iubesc şi îi acceptă pe Helios şi Dara.

„Fac parte din familie. Fac parte din familie cu atât de multă tărie încât toţi, nu numai eu sau soţia, dar şi fiicele mele şi ginerii mei în momentul în care plecăm undeva şi pun întrebarea: mergem acolo, cum procedăm? Putem cu câinii, unde îi plimbăm, unde îi cazăm? Mă bucur de sprijinul famliei, altfel ar fi fost greu”, mărturisește Sănduloiu.

Iar Helios şi Dara nu şi-au dezamăgit niciodată stăpânul.

Un câine, scump cât o maşină

Fiind trecut pe inventar, Helios are şi o valoare contabilă. În acte, acest Border Collie valorează 7.600 de lei. În Franţa, valoarea lui Helios înainte de a obţine brevetul era de 3.000 de euro, iar tot în Franţa, un câine ca el, care a obţinut brevetul, are o valoare cuprinsă între 8.000 şi 10.000 de euro.

„Amândoi stau la mine, stau cu mine în permanenţă. Unde merg eu, merg şi ei pentru că ăsta este un lucru foarte important. Un astfel de câine nu se ţine în padoc, ca un câine de atac sau de pază”, spune Ion Sănduloiu.

Planuri de viitor

În prezent, în România sunt nouă conductori pentru câine de avalanşă şi 11 câini brevetaţi în opt judeţe: trei în Argeş, doi în Neamţ şi câte unul în Sibiu, Bacău, Mureş, Caraş-Severin, Alba şi Gorj.

Între timp, salvamontişti din mai multe judeţe se pregătesc alături de animalele atent selecționate pentru a obţine brevetul.

El susţine că în România ar fi necesar un număr de minimum 25 – 30 de unităţi canine de avalanşă, iar ideal ar fi să existe 50 de astfel de unităţi canine.

Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România a încheiat un protocol în ceea ce priveşte câinii de avalanşă cu Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi se intenţionează alocarea a trei elicoptere care să fie pregătite în orice moment să intervină în caz de dezastru pe munte. Conform planului, ar urma ca pe perioada iernii să se facă de serviciu şi cu unităţi canine, ceea ce ar asigura o intervenţie mult mai rapidă.

„Asta e o valoare arbitrară, pentru că, dacă îl dau sau dacă îl fură, nu se mai poate vorbi despre o astfel de valoare. Ceea ce face, face pentru stăpânul lui cu care a crescut şi care l-a antrenat. Nu este ca o maşină să zici că iei cheile şi o porneşti”, explică Ion Sănduloiu.

Ion Sănduloiu nu se consieră un pionier, chiar dacă a deschis drumul în acest domeniu.

„Nici în Alpi faptul că există în Franţa 130 de unităţi canine nu garantează că vei supravieţui unei avalanşe, dar în ultimii ani în urma intervenţiei cu elicopterul s-au întâmplat câteva minuni de genul acesta şi au reuşit să găsească persoane în viaţă. Iarna trecută, în Norvegia a fost găsită o femeie prinsă în avalanşă la 4 ore după ce a fost acoperită de zăpadă. Din ce ştim noi, cea mai îndelungată supravieţuire a fost în anul 2000, în Germania, unde doi snow-boarderi au fost luaţi de avalanşă, unul a murit, iar celălalt a fost găsit cu câine după 26 de ore şi era în viaţă”, spune Ion Sănduloiu.

După niciuna dintre cele două tentative nu s-a creat un sistem care să rămână, aşa cum s-a întâmplat după 2013. Şi s-a întâmplat fără „comitete şi comiţii”, fără tam-tam, ci doar pentru că au existat oameni deschişi către progres. Câtă vreme mai sunt oameni care vor, România poate merge mai departe, spre mai bine.

Citește și:

CORESPONDENȚĂ DIN ITALIA/ Una dintre cele mai moderne nave militare din lume a fost lansată la apă. E spital mobil, centrală electrică plutitoare și produce apă potabilă!

Urmărește-ne pe Google News