PORȚIA DE CARTE | Thriller la feminin și povestea psihedelică a unei pălării

Rețeaua șoaptelor (Chandler Baker, Editura Nemira)

În zilele noastre, personajele și vocile feminine sunt foarte bine conturate și au mereu un cuvânt greu de spus în desfășurarea lucrurilor – fie ele fictive sau reale.

În thrillerul scos sub imprintul Armada, Sloane, Ardie, Grace și Rosalita sunt patru femei, colege de mulți ani la Truviv. Când directorul firmei moare fără niciun avertisment, șeful lor direct îi ia locul. Ames, noul conducător de la Truviv, e un individ despre care se spune, pe la colțuri, că se poartă discriminator și umilitor cu femeile. Doar că aceste șoapte n-au fost niciodată luate în seamă, Ames nu a fost niciodată pedepsit, iar femeilor nu li s-a făcut niciodată dreptate.

Planul celor patru este #metoo mult mai subtil și mai elaborat. Eroinele pun la cale un mecanism diabolic, dar scuzabil din punct de vedere feminist pentru că este mai degrabă defensiv, care zguduie din temelii toate departamentele companiei. Cartea vorbește despre adevăr și solidaritate, într-o lume în care statutul femeii se află într-o continuă schimbare, pe drumul spre independență și echitate, dar și despre ideile sinistre care pot înflori în mintea oricărui om umilit și discriminat.

Recomandări

Muncitori români întorși în țară după 15 ani, ca să construiască autostrăzi: „Ne plătește mai bine ca-n Italia”

Căderea unui sombrero (Richard Brautigan, Editura Paralela 45)

Dacă vă era puțin dor de Generația Beat și de micile sale capodopere, ați ajuns în locul potrivit. Cartea lui Brautigan, despre o pălărie mexicană absolut înghețată care cade într-un orășel din sud-vestul Statelor Unite, vorbește, de fapt, despre iubire și dispariția acesteia. Este un roman psihedelic și fascinant, care urmărește două povești, cu o mulțime de personaje și amănunte care construiesc o lume greu de gestionat și de înghițit de cititori.

Unul dintre firele cărții îl are în centru pe un scriitor din San Francisco care încearcă să accepte pierderea iubitei sale de origine japoneză, proces care include visuri ciudate. Micul univers stăpânit de haos are accente relaționale tandre și teribil de amuzante, o dinamică absolut adictivă care nu te lasă să așezi cartea pe pernă și să adormi lângă ea. Brautigan, care s-a sinucis la 49 de ani, în 1984, avea o pasiune pentru detalii șocante și sensibile, în contrast cu lucrurile pe care le fac sau le spun personajele sale.

Recomandări

Dosarul Colectiv: Nicio șansă ca autoritățile să mai fie trase la răspundere penală pentru intervenția haotică din 30 octombrie 2015 sau pentru decesele din spitale

Din cartea lui Brautigan vă las aici, ca mărturie, una dintre frazele cele mai puternice și surprinzătoare: ”Nopțile sunt grozav de lungi când dragostea împunge-n ficat”.

Urmărește-ne pe Google News