ComenteazăCuprins:
Cel mai mic buget pentru sănătate din UE
Chiar dacă au crescut cheltuielile la capitolul sănătate, țara noastră rămâne pe ultimul loc din UE. Media europeană a fost în 2022 de 3.685 de euro de locuitor.
În timp ce Luxemburg (6.590 de euro per locuitor), Danemarca (6.110 euro) şi Irlanda (5.998 de euro) alocă în jur de 6.000 de euro pentru fiecare locuitor, sau chiar mai mult, România alocă 858 de euro pentru sănătate.
Vecinii bulgari au un buget de 990 de euro pe cap de locuitor, iar polonezii – de 1.137 de euro.
Ce înseamnă asta pentru pacienții români?
„Avem mortalitatea cea mai mare. Avem cele mai multe decese evitabile din Uniunea Europeană, în oncologie sunt peste 20.000 în fiecare an. Procentul de deces este mai mare cu 48% față de media europeană. Iar decalajul între România și restul Uniunii Europene este de 5-6 ani. Deci este clar că și speranța de viață în România este mai mică cu 5-6 ani față de media europeană”, a explicat Cezar Irimia, Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, pentru Libertatea.
Concret, în 2020, s-au înregistrat 358 de decese prevenibile la 100 000 de persoane, dublu față de media europenă de 180 la 100.000.
De asemena, România a înregistrat 235 de decese tratabile la 100.000 de locuitori, de 2,5 ori mai mult decât media UE, care este de 92 la 100.000. Cele mai frecvente cauze ale acestor decese au fost bolile de inimă, pneumonia și accidentele vasculare cerebrale.
În 2022, speranța de viață în UE era de 80,6 ani, iar în România era de 75,3 ani, potrivit Eurostat.
„Rușinea Europei”
În fiecare an, peste 100.000 de români sunt diagnosticați cu cancer, iar aproape jumătate mor. Numai în 2020, unu din șase decese din România a fost cauzat de cancer.
„În România, anual sunt diagnosticate peste 95.000 de cazuri noi de cancer și au loc aproape 54.000 de decese”, arată o analiză a Institutului Național de Sănătate Publică din 2023.
Asta și din cauza lipsei de medicamente decontate de stat. Zeci de bolnavi dau statul în judecată pentru a obține dreptul la tratamentele necesare, pe care nu și le permit din cauza costurilor mari.
„Suntem în pline procese pentru acces la tratamente cu statul român. Avem pe rol peste 30 de procese în momentul acesta. Avem câștigate peste 700 de procese cu statul român privind accesul la moleculele noi, inovatoare care pot face diferența între viață și moarte. Peste 2.500 de pacienți trăiesc în urma acestor procese. Suntem rușinea Europei! Adică, noi trebuie să dăm statul în judecată, să ne apărăm un drept consfințit în Constituția României, dreptul la sănătate, dreptul la viață”, a subliniat reprezentantul pacienților bolnavi de cancer.
Cât au crescut cheltuielile la sănătate în ultimii ani
Totuși, în comparaţie cu anul 2014, cheltuielile pentru sănătate au crescut în toate statele membre ale UE. Cele mai semnificative creşteri procentuale au avut loc în Letonia (140,5%), Lituania (125,6%) şi România (123,1%).
În 2022, cheltuielile pentru sănătate reprezentau 10,4% din PIB-ul Uniunii Europene.
Cele mai mari ponderi au fost în Germania (12,6%), Franţa (11,9%) şi Austria (11,2%), în timp ce cele mai mici valori s-au înregistrat în Luxemburg (5,6%), România (5,8%) şi Irlanda (6,1%).
În comparaţie cu 2014, doar șase state membre UE au înregistrat o scădere a ponderii cheltuielilor pentru sănătate în PIB în 2022.
Cele mai mari reduceri au fost în Irlanda (cu 3,4 puncte procentuale), Danemarca (cu 0,8 puncte procentuale) și Ţările de Jos (cu 0,5 puncte procentuale). În schimb, România a înregistrat o creștere de la 5% la 5,8% în această perioadă.
Pe de altă parte, Bulgaria a avut cheltuieli pentru sănătate de 7,7% din PIB în 2022, Ungaria – 6,7%, iar Polonia – 6,4%.
În ultimii zece ani, România a avut cele mai mari cheltuieli pentru sănătate în 2021 (6,5% din PIB) și 2020 (6,2% din PIB), în contextul pandemiei de COVID-19, mai arată datele Eurostat.