ComenteazăAceastă variaţie a genei CYP2E1 este asociată cu reacţia organismului faţă de alcool. Pentru 20% dintre persoanele care prezintă această caracteristică genetică, câteva pahare de alcool sunt suficiente pentru ca ele să se simtă mai „ameţite” comparativ cu restul populaţiei. Studiile au relevat faptul că indivizii care au reacţii puternice după ce consumă cantităţi mici de alcool prezintă un risc mai mic de a deveni alcoolici , însă originea genetică a acestei reacţii nu a fost clarificată.
Pentru a putea să identifice caracteristicile genetice ale alcoolismului, cercetătorii au recrutat câteva sute de perechi de fraţi/surori, de vârstă adultă, care aveau cel puţin un părinte alcoolic. Participanţii la acest studiu au consumat mai întâi un amestec de votcă şi suc – echivalentul a trei pahare de alcool. Apoi, ei răspuns unor întrebări, puse la intervale regulate, pentru a se determina efectele alcoolului.
Printre altele, voluntarii au indicat cercetătorilor dacă se simţeau ameţiţi şi dacă simţeau nevoia de a dormi. Ulterior, oamenii de ştiinţă au determinat regiunea din creier în care acţionează genele care par să influenţeze maniera în care voluntarii resimţeau efectele alcoolului. Gena CYP2E1 îi intrigă de mult timp pe cercetători, deoarece ea stimulează sinteza unei enzime ce metabolizează alcoolul.
Cea mai mare parte din cantitatea de alcool consumată este în realitate metabolizată de o altă enzimă – dehidrogenaza -, activă la nivelul ficatului. Însă gena CYP2E1 acţionează într-un mod diferit, nu la nivelul ficatului, ci la nivelul creierului, controlând toate acele mici molecule (radicali liberi) care pot avea efecte nefaste asupra unor structuri sensibile, cum este cazul celulelor cerebrale, scrie Mediafax.