Până şi cea mai mică dereglare a tranzitului intestinal ar trebui să ne pună pe gânduri şi, mai ales, să ne trimită la medic. Şi asta pentru că, fie că vorbim despre constipaţie, fie despre diaree ori banala balonare, acestea pot fi semne de debut ale unor boli foarte grave. Or, depistate la timp, acestea au şanse de vindecare.
De ce să te temi
O persoană care are mai mult de trei scaune pe zi, în general apoase, dar nu neapărat, este diagnosticată cu diaree. Specialiştii spun că, anual, oricare adult trece prin cel puţin 5 episoade diareice, în vreme ce un copil are măcar 15. Prin urmare, faptul că, într-o zi, ai un scaun mai moale, nu înseamnă că suferi de diaree şi nu trebuie să intri la idei.
Când, însă, episoadele de acest gen se prelungesc pe o perioadă de cel puţin o lună, e clar că este vorba despre diaree cronică. Iar aceasta poate fi dată de afecţiuni destul de serioase, precum bolile inflamatorii intestinale, colita, sindromul de colon iritabil, tumorile, hipertiroidia, diabetul zaharat, pancreatita, parazitozele digestive, intoleranţele alimentare şi chiar SIDA.
Diareea mai poate fi cauzată şi de anumite medicamente pentru boli cronice, de antibiotice care distrug flora intestinală şi poate fi şi o urmare a extirpării vezicii biliare sau a alcoolismului. Pe de altă parte, boala celiacă, cunoscută şi ca sprue celiac, enteropatie gluten sensibilă, enteropatie glutenică sau sprue nontropical, e o boală digestivă genetică, afectează intestinul subţire şi, prin leziunile pe care le produce, împiedică absorbţia substanţelor nutritive din alimente. Suferinzii nu tolerează glutenul, acea proteină din cereale regăsită şi în anumite produse de uz zilnic, precum vitaminele, medicamentele şi chiar rujul de buze. Deşi se poate trăi cu ea ani în şir, fără a da niciun semn, se declanşează după o intervenţie chirurgicală, naştere, infecţie virală sau după un stres emoţional puternic.
Simptomele se confundă uşor
Oboseala, balonarea, lipsa poftei de mâncare, scăderea în greutate, anemierea, ameţelile, deshidratarea sunt semne uşor de trecut cu vederea, fiind considerate pasagere. Însă acestea sunt simptome comune, ce-i pot pune în încurcătură chiar şi pe specialişti. Iar netratată, în timp, boala celiacă poate da complicaţii grave: malnutriţie, anemie, osteoporoză, avort spontan, probleme hepatice şi chiar cancer de intestin. Pe de altă parte, ţinând seama că prin diaree nu se pierde doar apă, ci şi substanţe nutritive, o consecinţă a acesteia e scăderea imunităţii, care favorizează îmbolnăvirea. Prin urmare, vizita la medic e cel mai important pas în astfel de situaţii.
Ce ar mai putea fi
„Diagnosticul cauzal al diareei cronice se pune prin examen coproparazitologic, coprocultură, coprocitogramă, analize de sânge, sigmoidoscopie sau colonoscopie. Recunoaşterea bolii celiace poate fi dificilă, deoarece unele dintre simptome sunt similare cu ale altor boli, precum sindromul de colon iritabil, anemia prin deficit de fier, boli inflamatorii intestinale, diverticulita, sindromul de oboseală cronică. Există însă teste de sânge specifice şi metode moderne prin care boala poate fi depistată şi tratată”, spune dr. Diţoiu.
Totuşi, aceleaşi simptome precum cele date de diareea cronică şi boala celiacă pot apărea în fazele de debut ale infecţiei cu Clostridium difficile un microb ce apare în urma tratamentelor cu antibiotice, la mult timp după terminarea curei. „În general, un medic se gândeşte la infecţia cu Clostridium difficile când un pacient are diaree care a apărut la 72 de ore de la internare sau a făcut tratament cu antibiotice în ultimele două luni. Infecţia se poate confunda cu alte boli, precum cele inflamatorii intestinale, diverticulita, gastroenterita, colonul iritabil, sindroame de malabsorbţie, megacolonul toxic”, precizează dr. Diţoiu.