ComenteazăScarlatina este o boală eruptivă infectocontagioasă, mai frecventă în rândul copiilor sub 10 ani. Părinții trebuie să știe că boala debutează brusc cu febră, stare generală modificată, angină şi erupţie de bubiţe foarte mici roşii- rozalii. Boala este provocată de streptococul beta hemolitic de grup A, însă doar de unele serotipuri ale acestuia. Streptococul răspunzător provoacă o inflamaţie locală şi eliberează o toxină în sânge.
Scarlatina debutează cu febră
După perioada de incubaţie, care poate dura de la 3 până la 5 zile, apar alte semne, precum febra de 39-40 de grade, dureri de cap, vărsături, durere în gât, ritm cardiac accelerat, ganglioni umflaţi. Mai mult decât atât, limba devine zmeurie de la vârf spre bază- adică este mai roz decât de obicei, cu papile roşii, iar mai în spate prezintă un depozit albicios.
În următoarele 24 de ore de la debutul bolii, apar pe burtica copilului nişte bubiţe mici şi aspre, care par mai degrabă o iritaţie. “Practic, aşa se deosebeşte de celelalte boli ale copilăriei, care debutează, de obicei, cu bubiţe în partea de sus a corpului – gât, umeri, spate”, explică medicii pediatri. În următoarele două zile, bubiţele se extind în zona axilelor, pe picioare şi pe faţă, cu excepţia palmelor şi a tălpilor. Erupţia nu este contagioasă. În mai puţin de o săptămână, petele roşii dispar, iar pielea începe să se cojească.
Streptococul se poate elimina
“Este foarte adevărat că un copil poate fi doar purtătorul streptococului, iar acesta se poate elimina la un moment dat. Însă există şi posibilitatea unei mutaţii pe streptococul netratat, care poate declanşa o epidemie. De aceea, cel mai bine e să administrăm antibiotic purtătorului de streptococ”, adaugă specialiştii.
Streptococul beta hemolitic se transmite doar prin salivă – strănut, tuse, secreţii nazale sau prin intermediul obiectelor contaminate (jucării, pahare). Există şi cazuri în care scarlatina poate da complicaţii renale şi cardiace. Tocmai de aceea, medicii de familie nu sunt de acord cu faptul că infecţioniştii au hotărât să nu le mai administreze antibiotic purtătorilor streptococului beta hemolitic (direct răspunzător de declanşarea bolii), ci doar copilaşilor care au deja simptome specifice scarlatinei: dureri şi roşu în gât, dar şi temperatură.
Foarte rar, în cazuri excepţionale, se pot îmbolnăvi de scarlatină şi adulţii care au un sistem imunitar foarte scăzut. Streptococul beta hemolitic poate fi depistat printr-un simplu exudat faringian.
Analize din scarlatină va face din 7 în 7 zile
De asemenea, medicul spune că persoana bolnavă de scarlatină este supusă mai multor analize, chiar şi după ce erupţia a trecut. Astfel, la 7 şi 14 zile de la debutul bolii trebuie făcut un sumar de urină, iar după 21 de zile se face ASLO – analiza care descoperă în sângele bolnavilor anticorpii antistreptococici, care se numesc antistreptolizine – sumarul de urină, dar şi alte analize de sânge.