Locuința, o prioritate
Peste noapte, locuința a devenit centrul universului nostru. De la o viață dusă în principal în exteriorul casei, totul s-a mutat în interior. Acasă a devenit locul de muncă, sală de gimnastică, restaurant, cinematograf, școală. Tendința generală, remarcată de la începutul verii lui 2020, care se menține și se accentuează, a fost și rămâne aceea de a acorda casei prioritate absolută. Cele mai mari investiții s-au făcut în amenajările interioare. Oamenii și-au aranjat balcoanele, curțile, au investit în electrocasnice noi și în electronice de calitate – de la televizoare, PC-uri și laptopuri – și s-au preocupat de casa lor așa cum nu s-a mai întâmplat niciodată până acum. O altă tendință, pe care o poate identifica oricine intră pe un site de anunturi imobiliare ca să verifice „pulsul pieței”, este interesul evident pentru casele individuale, pentru apartamentele mai mari și pentru un plus de confort.
Statisticile și analizele făcute pe plan mondial confirmă că unul dintre cele mai evidente efecte ale pandemiei este interesul pentru a avea o casă, astfel că a crescut numărul locuințelor cumpărate, dar și procentul celor care au fost asigurate împotriva dezastrelor și calamităților. Parafrazând, se poate spune că tendința generală a fost și este: casa înainte de orice!
Gestionarea atentă a veniturilor
Da, în urma pandemiei, unii au făcut averi. Cu toate acestea, numărul lor este mic. Câștigurile importante de care s-au bucurat au fost doar în anumite sectoare, legate direct de necesitățile speciale pe care le-a impus criza sanitară. Au mai avut de câștigat unele firme de transport, dar și cei care au știut să se adapteze rapid la noile cerințe ale pieței. Cea mai mare parte a oamenilor a suportat însă un impact negativ asupra veniturilor. Cea mai rapidă adaptare la noile condiții a fost gestionarea foarte riguroasă a bugetelor de familie, astfel că toate cheltuielile care nu au fost necesare au fost anulate, iar preocuparea pentru a economisi a fost general valabilă.
Investițiile s-au mutat de la „ceea ce ne dorim” la „ceea ce este necesar și indispensabil”. Gestionarea atentă a veniturilor i-a făcut pe cei mai mulți dintre oameni să-și schimbe obiceiurile de consum, să gătească acasă, să renunțe la achiziția de haine și alte bunuri neesențiale, să schimbe furnizorii unor utilități pentru cei care ofereau costuri mai mici, să renunțe la deplasări și, deseori, la vacanțe.
Au devenit mai vizibile ca niciodată diferențele
Pandemia a scos la lumină și a făcut mai vizibile ca niciodată până acum diferențele sociale, fie că este vorba despre cele dintre mediul urban și cel rural, despre profesii și despre muncă. Au devenit evidente avantajele pe care le au cei care au abilități digitale, dar și importanța unor profesii comparativ cu altele.
Explozia mediului online a pus în umbră activități, oameni și profesii în favoarea altora. Pandemia a oferit o lecție generală despre supraviețuire, punând oamenii în situații limită pe care nu le-au mai experimentat.
Luís Bettencourt, profesor de științe sociale la Universitatea din Chicago, a fost printre primii care au avertizat cu privire la impactul social, pe termen lung, pe care îl va avea pandemia și despre experiențele în urma cărora omenirea trebuie să învețe.
O altă percepție asupra timpului
Acesta este unul dintre cele mai interesante efecte pe care le-a avut pandemia. Reducerea drastică a mobilității – limitată la plimbări scurte în jurul casei, la a merge la serviciu și cumpărături – a dus la încremenirea timpului. Toți am experimentat, în perioadele în care am stat zi de zi acasă, momente în care nu am știut exact ce zi a săptămânii este sau am avut senzația că zilele sunt foarte lungi. Percepția a fost aceea că timpul s-a oprit în loc, stare accentuată și de repetarea „în buclă”, pe toate canalele media, a acelorași știri.
Sentimentul ciudat că nu știm când ne vom putea întoarce la muncă sau când ne vom putea revedea cu cei dragi „blochează” viitorul și ne face să trăim într-un veșnic prezent.
Pandemia de COVID-19 este prima cu adevărat severă din ultima sută de ani. Opinia generală este că evenimente globale de acest gen se vor repeta, chiar mai repede decât ne imaginăm. Experiențele prin care a trecut și trece omenirea, atât din punct de vedere sanitar, cât și economic, trebuie să fie considerate lecții, din care fiecare în parte trebuie să învețe cum să gestioneze situațiile limită, de acest gen sau de altă natură.
Sursă foto: pexels.com