Întreaga plantă de schinduf emană un miros puternic, ușor asemănător cu leușteanul și este cunoscută pentru beneficiile pe care le aduce sănătății. În plus, schinduful este cunoscut încă din antichitate ca fiind un puternic afrodisiac.

Notă: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc sfaturile unui medic specialist. Vă recomandăm, înainte de a încerca orice tratament, să consultați medicul și să urmați indicațiile acestuia.

Despre planta de schinduf

Schinduful este o plantă aromatică anuala cu înălţimea de 30-60 cm, bogată în uleiuri eterice.

Schinduful, ce are denumirea științifică de Trigonella foenum-graecum, mai este numit și fân grecesc, sfindoc sau regional molotru, aparține familiei Fabaceae. Este o plantă erbacee din familia leguminoaselor, originară din Asia. Este cultivată pe scară largă în sudul Europei, nordul Africii . Tulpina creşte înaltă de aproximativ o jumătate de metru şi prezintă frunze grupate câte trei, iar florile sunt alb-gălbui.

Fructele, sub formã de păstăi, conţin 10-20 de seminţe ovoid-romboidale, de culoare brun-gălbuie, care au importanţă medicinală.

Planta de schinduf

Când și cum se plantează schinduf

Schinduful este o plantă originară din regiunea meditera­neeană, deci are cerinţe deose­bite faţă de temperatură. Solul trebuie să aibă mai mult de 8 grade Celsius pentru ca această plantă să reziste. În rest are cerinţe destul de reduse, atât faţă de umi­ditate, cât şi faţă de sol.

Schinduful se seamănă primăvara devreme, având în această fază nevoie de un grad de umiditate mai mare. Semănatul se execută la 45-50 cm între rînduri şi la adîncimea de 1-2 cm.

Schinduful are o perioada de vegetație de patru luni, are un miros tare, picant care persistă pe mână, se recoltează, cu tot cu rădăcină și păstăi când acestea au îngălbenit, și se pune la uscat, apoi semințele sunt treierate și uscate. Pentru a evita scu­turarea, recoltarea se va face dimineaţa.

Beneficii și proprietăți

Schinduful este o plantă folosită de mult în medicina alternativă și adesea luat ca supliment.

Proprietati schinduf

Valori nutriționale

O lingură (11,1 grame) de semințe de schinduf conține 35 de calorii și mai mulți nutrienți:

  • Fibre: 3 grame
  • Proteine: 3 grame
  • Carbohidrați: 6 grame
  • Grăsime: 1 gram
  • Fier: 20% din DZR
  • Mangan: 7% din DZR
  • Magneziu: 5% din DZR

Poate crește nivelul de testosteron

Unul dintre cele mai frecvente motive pentru care bărbații apelează la suplimentele cu schinduf este faptul că acesta crește nivelul de testosteron. Unele studii au descoperit că această plantă are efecte benefice, inclusiv creșterea libidoului.

Un studiu realizat pe o perioadă de 8 săptămâni a avut în vedere 30 de studenți. Jumătate dintre ei au primit 500 mg de schinduf pe zi. Grupul de bărbați care a luat suplimentul cu schinduf a avut o creștere a nivelului de testosteron.

Poate stimula lactația

Unele studii sugerează că schinduful poate fi o alternativă naturală și sigură pentru a stimula producția de lapte la proaspetele mame. Un studiurealizat pe o perioadă de 14 zile, la care au participat 77 de proaspete mămici, arată că ceaiul de schinduf, consumat regulat, poate să crească producția de lapte matern, lucru care i-a ajutat pe bebeluși să ia în greutate.

Alte beneficii ale semințelor de schinduf

  • Ajută la controlul apetitului. Până în prezent, mai multe studii arată o reducere a aportului de grăsimi și a apetitului în cazul consumului de schinduf. . Un studiu de 14 zile a constatat că participanții au redus spontan aportul total de grăsimi cu 17%
  • Scade nivelurile de colesterol. Unele dovezi indică faptul că schinduful poate reduce nivelul colesterolului și al trigliceridelor
  • Diminuează arsurile la stomac. Un studiu pilot de 2 săptămâni la persoanele cu arsuri la stomac frecvente a constatat că schinduful și-a redus simptomele. De fapt, efectele sale s-au potrivit cu cele ale medicamentelor antiacide
  • Reduce inflamația. Această plantă a demonstrat efecte antiinflamatorii la șobolani și șoareci. Este nevoie de mai multe cercetări însă, pentru a confirma acest lucru la oameni

Contraindicații

Se poate întâmpla ca unele persoane să aibă reacții alergice la schinduf. Experții spun că femeile însărcinate ar trebui să evite folosirea remediilor pe bază de schinduf, deoarece planta conține compuși chimici care pot stimula contracțiile și pot cauza anumite anomalii.

Cum se folosește schinduf

Schinduful este foarte bogat în minerale, vitamine și alte substanțe.

Extractele de schinduf sunt ingrediente folosite în multe produse cum sunt: săpunurile, cosmeticele, ceaiurile, amestecurile de condimente (garam masala), cât și în cele care imită siropul de arțar.

Făcând parte din numeroasele plante medicinale cunoscute, schinduful poate fi achiziționat într-o paletă largă de formule: semințe, pulbere măcinată din semințe, tincturi, ceaiuri, tablete, capsule.

Macerat la rece

Maceratul la rece – se prepară dintr-o lingură cu plantă adăugată la 250 ml de apă (o cană), se menține timp de 6 ore la temperatura camerei, iar apoi se strecoară.

Ceai de schinduf

Ceai de schinduf

Ceaiul de schinduf se prepară dintr-o lingură cu plantă adăugată la 250 ml de apă clocotită (o cană), se menține timp de 10-15 minute la temperatura camerei, iar apoi se strecoară. Se administrează 3 căni cu infuzie pe zi.

Schinduful în bucătărie

Semințele de schinduf se folosesc în bucătărie în țările asiatice încă din antichitate, fiind printre acele condimente mult apreciate. Seminețele se folosesc fie uscate, adăugate în amestecuri tradiționale precum curry, fie încolțite ca o verdeață picantă, în salate.

De asemenea se consumă și germenii e schinduf, fiind considerați superaliment, acesta consumându-se crud drept condiment pentru salate, sosuri, pizza, paste sau supe.

Germeni de schinduf

Curiozități despre schinduf

  • Schinduful a fost cultivat pentru proprietățile sale medicinale încă din antichitate. Cele mai vechi dovezi datează din 4000 î.e.n. din zona Irak-ului de azi.
  • Din timpuri străvechi, schinduful era considerat un stimulent al organelor sexuale.
  • În Egipt era utilizat încă din 1000 î.e.n. printre altele pentru îmbălsămare, iar semințele mature și uscate erau folosite ca afrodisiace.
  • Arabii foloseau schinduf ca tratament împotriva căderii părului
  • În India era cunoscut pentru proprietățile sale carminative, tonice și afrodisiace.
  • Chinezii l-au utilizat ca plantă decorativă și de asemenea la tratarea impotenței.
  • Plinius descrie schinduf ca având un efect benefic asupra sexualității.
  • În Europa nordică, călugării benedictini au încercat să aclimatizeze această plantă în sec. VII, după care a fost întrebuințată timp îndelungat în medicina populară.

Urmărește-ne pe Google News