Solstițiul de iarnă este legat de mișcarea anuală, aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcării reale a Pământului în jurul Soarelui.

Sezonul de iarnă a început odată cu solstițiul de iarnă

  • Solstițiul de iarnă are loc în jurul datei de 21 decembrie, cel mai adesea, sau 22 decembrie, marcând începutul iernii astronomice.
    Anul acesta, solstițiul de iarnă are loc pe 22 decembrie, la ora 6:19 (ora României).Începând cu această dată, durata zilelor va crește, în timp ce durata nopților va scădea.

La momentul solstițiului de iarnă, Soarele se află în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23°27 sud față de ecuator. Soarele efectuează mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și nopților.

Solstițiul de iarnă în anii următori

  • 2020: 21 decembrie, ora 12:02 (ora României)
  • 2021: 21 decembrie, ora 17:59
  • 2022: 21 decembrie, ora 5:27
  • 2023: 22 decembrie, ora 17:03
  • 2024: 21 decembrie, ora 11:20
  • 2025: 21 decembrie, ora 17:03
  • 2026: 21 decembrie, ora 22:50
  • 2027: 22 decembrie, ora 4:42
  • 2028: 21 decembrie, ora 10:19
  • 2029: 21 decembrie, ora 16:14
  • 2030: 21 decembrie, ora 22:09

Solstițiul de iarnă – legende

Obiceiurile românești din preajma solstițiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat, prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat și incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Țurca sau Borița. După ce însoțește unele cete de colindători, taurul este omorât simbolic.

Jertfirea zeului adorat a fost asociată și cu porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignat (20 decembrie). Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor.

Solstițiu – cea mai scurtă zi din an

Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul împrumutat din Orient al luminii.

Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în Antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an. Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu.

Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii. În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda.

Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează, cu aproximație, din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost astfel poziţionate încât lumina Soarelui la apus la data solstiţiului de iarnă să cadă într-un fel anume.

Tradiții și obiceiuri

Binele și răul se bat în această zi

  • Pentru că odată cu solstițiul de iarnă se deschid cerurile și străfundurile, se spune că, acum se bate binele cu răul.
  • Acum sute de ani, de solstițiul de iarnă, oamenii obișnuiau să sacrifice animalele, dar mai târziu, această practică a fost înlocuită cu sacrificarea simbolică a unui brad sau stejar, care ulterior era ars.

Ce nu este bine să faci la solstițiul de iarnă

  • Se spune că nu este bine să stai singur în casă, ci este indicat să îți petreci ziua în compania persoanelor dragi, pentru a nu rămâne singur până la următorul solstițiu.
  • Este bine să dai de pomană în această zi, copiilor și oamenilor nevoiași. În trecut, se împărțeau frunze de laur și smochine, iar mai târziu turta dulce a devenit cel mai îndrăgit produs.
  • Este o zi bună pentru a face o analiză a timpului trecut și a rezultatelor pe care le-ai obținut.

Vezi și horoscop 2020 pentru toate zodiile.

Urmărește-ne pe Google News