Cuprins:
Despre somon și beneficiile sale
Somonul este unul dintre cele mai apreciate tipuri de pește din lume, fiind recunoscut atât pentru gustul său savuros, cât și pentru numeroasele beneficii pe care le oferă sănătății. Este o sursă excelentă de proteine de înaltă calitate și este bogat în acizi grași Omega-3, care au efecte antiinflamatorii și protectoare asupra sistemului cardiovascular.
Valoarea nutritivă a somonului
Somonul este bogat în o serie de nutrienți esențiali pentru sănătate, printre care se numără:
- Proteine: Somonul este o sursă excelentă de proteine de înaltă calitate, necesare pentru repararea și dezvoltarea țesuturilor corpului.
- Acizi grași Omega-3: Conținutul ridicat de acizi grași polinesaturați Omega-3 (EPA și DHA) este unul dintre cele mai mari avantaje ale somonului. Acești acizi grași sunt esențiali pentru sănătatea inimii și creierului.
- Vitamina D: Somonul este una dintre puținele surse naturale de vitamina D, care este crucială pentru sănătatea oaselor și imunitate.
- Vitamine din complexul B: Somonul este o sursă bună de vitamine B12, B6, B3 (niacină), B5 (acid pantotenic) și B2 (riboflavină), care sunt importante pentru metabolism și funcționarea optimă a creierului.
- Minerale: Somonul conține minerale esențiale, cum ar fi seleniu, fosfor și potasiu, care susțin sănătatea oaselor, a inimii și a sistemului imunitar.
Beneficiile somonului pentru sănătate
Sănătatea inimii
Somonul este renumit pentru protejarea sistemului cardiovascular. Acizii grași Omega-3 din somon ajută la reducerea inflamațiilor, scăderea nivelului de trigliceride și îmbunătățirea profilului lipidic. De asemenea, aceștia contribuie la reducerea riscului de boli cardiace, cum ar fi infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral. Studiile arată că o dietă bogată în pește gras, cum este somonul, poate reduce tensiunea arterială și riscul de formare a cheagurilor de sânge.
Îmbunătățirea funcției cerebrale
Omega-3 joacă un rol crucial în sănătatea creierului, contribuind la îmbunătățirea funcțiilor cognitive și la protejarea împotriva bolilor neurodegenerative precum Alzheimer. Consumul regulat de somon poate contribui la menținerea sănătății mentale și poate reduce riscul depresiei și anxietății.
Proprietăți antiinflamatorii
Inflamația cronică este legată de multe boli, inclusiv bolile de inimă, diabetul de tip 2 și artrita. Acizii grași Omega-3 din somon au un efect antiinflamator puternic, ajutând la reducerea inflamației în corp.
Sănătatea pielii și a părului
Grăsimile sănătoase din somon, în special Omega-3, contribuie la menținerea unei pieli hidratate și elastice și pot preveni apariția acneei sau a altor afecțiuni ale pielii. În plus, proteinele și vitaminele din somon (în special vitamina B12 și vitamina D) susțin sănătatea părului, prevenind căderea acestuia și oferindu-i strălucire.
Sistem imunitar puternic
Vitamina D și seleniul din somon contribuie la întărirea sistemului imunitar. Vitamina D joacă un rol esențial în activarea răspunsului imunitar și protejează împotriva infecțiilor. Seleniul este un antioxidant puternic, care ajută la prevenirea deteriorării celulare cauzate de radicalii liberi.
Susținerea sănătății osoase
Vitamina D și fosforul din somon sunt esențiale pentru sănătatea oaselor, prevenind afecțiuni precum osteoporoza. Vitamina D ajută la absorbția calciului, un mineral esențial pentru menținerea densității osoase.
Ajutor în pierderea în greutate
Somonul este o sursă de proteine de calitate, care ajută la menținerea sațietății pentru o perioadă mai lungă, ceea ce poate contribui la controlul greutății. Proteinele și grăsimile sănătoase contribuie la stabilizarea nivelului de zahăr din sânge și la prevenirea poftei de mâncare excesive.
Află mai multe despre – Care sunt beneficiile consumului de somon
Somon sălbatic sau de crescătorie – diferențe
Diferențele dintre somonul sălbatic și somonul de crescătorie sunt semnificative, atât în ceea ce privește mediul de viață, cât și valorile nutriționale, gustul și posibilele riscuri pentru sănătate. Alegerea între cele două tipuri de somon depinde de mai mulți factori, inclusiv preferințele personale, bugetul și disponibiltatea pe piață.
Somonul sălbatic trăiește și se dezvoltă în mediul său natural, în ape curate, cum ar fi râurile, lacurile și oceanele. Somonii sălbatici migrează pe distanțe lungi între apă dulce și apă sărată, hrănindu-se cu o dietă naturală care include mici pești, crustacee și plancton.
Somonul de crescătorie este crescut în ferme piscicole, în bazine sau în cuști plasate în mare. Dieta acestuia este controlată și constă adesea din hrană procesată, care poate include proteine vegetale (soia, cereale), pelete de pește și suplimente nutritive pentru a-i stimula creșterea rapidă.
Somon sălbatic sau somon de crescătorie – diferențe între beneficii
Somonul sălbatic și somonul de crescătorie au profiluri nutriționale diferite din cauza dietei și modului de viață diferit.
Somonul sălbatic:
- Conținut mai mare de proteine per porție și mai puține grăsimi totale.
- Mai puține calorii comparativ cu somonul de crescătorie, deoarece are un conținut mai mic de grăsime.
- Nivel mai ridicat de acizi grași Omega-3 puri, deoarece somonul sălbatic consumă hrană naturală (crustacee și plancton bogat în Omega-3).
- Nivel mai scăzut de acizi grași Omega-6, care sunt pro-inflamatori atunci când sunt în exces și sunt prezenți în hrana procesată a somonului de crescătorie.
- De obicei, conține mai puțini contaminanți sau substanțe chimice datorită mediului sălbatic mai curat în care trăiește.
Somonul de crescătorie:
- Conținut mai ridicat de grăsimi totale, inclusiv grăsimi saturate, din cauza hranei concentrate și a lipsei de mișcare extensivă. Unele studii arată că somonul de crescătorie poate avea de două până la trei ori mai multe grăsimi decât somonul sălbatic.
- Poate conține mai mulți acizi grași Omega-6, ceea ce ar putea avea un impact mai puțin favorabil asupra inflamației în organism.
- Conținut caloric mai mare din cauza procentului mai mare de grăsime.
- Mai multe contaminanți din cauza hranei procesate și mediului artificial, în special în fermele mai puțin controlate.
Descoperă și Cum să găteşti somonul – Reţete de mâncare cu somon
Somon sălbatic sau de crescătorie – diferențe de gust și textură
Somonul sălbatic are o textură mai fermă și o carne mai puțin grasă. Gustul său este mai intens, cu o aromă ușor mai sărată și proaspătă, specifică peștelui care trăiește în sălbăticie. Culoarea cărnii este adesea mai intensă, roșiatică sau portocalie, datorită alimentației naturale bazate pe crustacea.
Somonul de crescătorie are o carne mai grasă și mai moale, din cauza conținutului ridicat de grăsimi. Gustul este adesea mai blând, mai puțin intens decât cel al somonului sălbatic. Culoarea cărnii poate fi artificială, deoarece hrana somonului de crescătorie conține adesea pigmenți adăugați (cum ar fi carotenoizi sintetici) pentru a imita culoarea naturală a somonului sălbatic.
Vezi și – Somon la cuptor – rețete pe care merită să le încerci
Somon sălbatic sau de crescătorie- care e mai bun
Somonul sălbatic este considerat în general mai sănătos din perspectiva nutrițională și a purității, deoarece are un conținut mai ridicat de proteine și Omega-3, cu mai puține grăsimi saturate și contaminanți. Este alegerea ideală pentru cei care caută un produs natural, bogat în nutrienți, cu un risc scăzut de poluanți.
Somonul de crescătorie este și el o alternativă accesibilă și convenabilă, dar prezintă anumite riscuri legate de contaminanți și calitatea nutrițională (mai multă grăsime și mai multe Omega-6). Totuși, unele ferme piscicole adoptă practici sustenabile și folosesc hrăniri controlate pentru a reduce aceste riscuri, așa că alegerea unui furnizor de încredere poate face diferența.
Somonul de crescătorie poate fi cu siguranță o alternativă pentru a reduce presiunea asupra stocurilor de pești sălbatici, însă unele practici din fermele piscicole – cum ar fi suprapopularea și utilizarea hranei necorespunzătoare – pot contribui la poluarea apei și la răspândirea bolilor în mediul acvatic.
Este important, de asemenea, să reținem că somonul, chiar și cel sălbatic, conține și puțin mercur, deși are, totuși, mult mai puțin mercur decât alți pești, cum ar fi peștele-spadă și rechinul.
Descoperă și- Ce este păstrăvul somonat și cum îl poți găti
Sursă foto – Shutterstock.com