Comentează► Preferințele alimentare moștenite
Pare că cel mai greu este să îi formezi obiceiul de a se hrăni sănătos. Psihologul Bogdana Bursuc spune că „preferințele alimentare pentru gustul dulce, acru sau sărat au o componentă genetică. De asemenea, ca specie avem tendința de a prefera alimentele cu un conținut caloric ridicat, din timpurile în care mâncarea nu era atât de accesibilă și trebuia să ne facem rezerve energetice pentru următorul moment în care se va găsi hrană”.
►Formarea unui obicei cere timp
Copiii mici consideră lucrurile familiare mai puțin riscante. De aceea, preferă alimentele pe care deja le cunosc. Atunci când vrei să introduci ceva nou, ține cont că are nevoie de 10 până la 20 de expuneri până ce va lua alimentul și îl va consuma. Aceasta presupune să îi vadă pe ceilalți mâncându-l cu plăcere, iar el să îl poată pipăi. Îl va încerca și apoi îl va scuipa… Puși în această situație, majoritatea părinților vor încerca să îi impună să îl mănânce. Vor face presiuni, vor amenința cu pedeapsa, iar el va ascocia alimentul respectiv cu trăiri negative ceea ce îl va face să îl refuze pe viitor.
►Masa în familie, rol important
„Este necesar să respectăm ritmul natural”, este de părere specialistul, „și nici să nu îl obligăm să termine tot din farfurie. Corpul lui simte de ce cantitate are nevoie. În plus, momentul mesei ar trebui să fie dedicat doar hrănirii, nu și disciplinării sau altor activități. Adică, nu ar trebui să ne uităm la televizor, nici să îl întrebăm de lecții sau să găsești momentul potrivit să îl disciplinezi pentru geșelile de mai înainte. Pentru că, altfel, va asocia mâncarea sănătoasă cu o stare negativă”, ne atenționează psihologul. În plus, „constrângerile de orice fel, interacțiunile negative de momentul mesei, comentariile, criticile legate de forma corpului sau de greutate generează tulburări ale comportamentului alimentar și pot duce la disfuncții cum ar fi bulimia, obezitatea sau mâncatul pe ascuns”.
►EDUCAȚIA, ROL IMPORTANT PENTRU ALEGERI CORECTE
Dorința de a consuma un aliment sau altul se mai poate și educa. Chiar și prin ceea ce consumă mama în timpul sarcinii și al alăptării – pentru că și așa va deprinde anumite gusturi care se transmit, dar mai ales după ce începe diversificarea. „Dar în acest moment intervin două impulsuri contraproductive. Cei mari au tendința de a le impune cu forța copiilor hrana sănătoasă, efectul fiind mai degrabă negativ. Iar alți părinți îi lasă să aleagă, fără să încerce să le mai introducă feluri noi dacă aceștia le refuză o dată. Bineînțeles că nici acest demers nu este unul bun”, remarcă psihologul.
EXEMPLUL PĂRINȚILOR
„Preferințele alimentare sănătoase se dezvoltă prin respectarea câtorva reguli, cum ar fi: luarea mesei de către părinţi împreună cu copiii, consumul aceloraşi alimente de catre părinţi şi micuţi, servirea porţiilor copiilor adaptate vârstei lor, respectarea rutinei mesei – adică unde, când și cum se mănâncă. Lauda pentru consumul alimentelor sănătoase nu are efect productiv pe termen lung: nu învață preferința pentru un aliment, ci învață ce îi supără sau îi bucură pe adulți și îl consumă doar cât timp obține un beneficiu de acest fel”, declară Bogdana Bursuc.
Material preluat din revista Libertatea pentru Femei