“Carența de fier poate să apară în mai multe circumstanțe, cum ar fi un deficit de aport (dietă săracă în fier), nevoi crescute de fier, pierderi de sânge sau o tulburare de absorbție a fierului. Dintre multiplele cauze care converg către instalarea anemiei feriprive, alimentația joacă un rol esențial atât în prevenirea, cât și în instalarea acestei carențe”, a declarat prof. dr. Doina Anca Pleșca, medic primar pediatru, vicepreședinte al Societății Române de Pediatrie.
În stadiul incipient, anemia feriprivă evoluează încet, rămânând neobservată. Un organism care este supus cronic la un aport inadecvat de fier devine extrem de vulnerabil la infecții, este slăbit, are o toleranță redusă la efort fizic, iar performanțele intelectuale se reduc. La copiii aflați în plin proces de creștere și dezvoltare, aceste elemente sunt mult mai sever exprimate.
Anemia feriprivă poate fi depistată printr-o simplă analiză de sânge recoltată din deget.
Netratată, anemia afectează dezvoltarea cerebrală a copiilor și poate determina întârzieri intelectuale și cognitive majore. Alimentația joacă un rol esențial în dezvoltarea armonioasă a organismului, iar părinții sunt primii care pot preveni instalarea acestei afecțiuni, controlând cu atenție dieta copiilor și asigurându-se că aceștia primesc necesarul zilnic de fier. Printre alimentele bogate în fier se numără: ficatul de pasăre, carnea roșie, peștele gras, ouăle, lintea, legumele verzi și cerealele integrale, care, în combinație cu alimente bogate în vitamina C, pot determina o mai bună absorbție a fierului de către organism.