ComenteazăOuăle cu coajă roşie sunt mai hrănitoare
FALS. Din punct de vedere nutriţional, nu există nici o diferenţă între ouăle albe şi cele roşu-maronii: conţin tot atâtea calorii, proteine, grăsimi şi colesterol. Culoarea cojii este dată, se pare, de culoarea penelor găinii: găinile albe fac ouă albe, găinile roşii fac ouă roşii.
Ciocolata neagră este mai sănătoasă
ADEVĂRAT. Ciocolata, de orice fel ar fi ea, este fabricată din pudră de cacao, un amalgam de nutrienţi esenţiali pentru organism: potasiu, magneziu, fier, calciu, fosfor, antioxidanţi (polifenoli, tanini, flavonoide, ce frânează procesul de îmbătrânire celulară). Ciocolata neagră are însă un conţinut mai mare de cacao (de la 70% în sus), în vreme ce sortimentul cu lapte are, evident, lapte adăugat, care diluează cantitatea de flavonoide şi îngreunează absorbţia acestor substanţe în intestine. Ciocolata neagră e sănătoasă pentru că reduce depozitele de colesterol rău din organism şi îi furnizează colesterol bun, reglează presiunea arterială şi întreţine sănătatea sistemului cardiovascular.
Legumele albe sunt sărace în nutrienţi
FALS. S-a bătut atâta monedă pe calităţile legumelor şi fructelor viu colorate, încât s-a ajuns în extrema cealaltă: să fie pusă la îndoială valoarea nutritivă a legumelor albe – ciuperci, ceapă, cartofi, conopidă, napi etc. În realitate, aceste alimente sunt la fel de hrănitoare ca suratele lor intens colorate şi conţin, în plus, multe fibre, minerale (potasiu, magneziu etc.) şi vitamine.
Zahărul brun e de preferat celui alb
FALS. Zahărul brun este făcut, la fel ca şi zahărul alb, din trestie de zahăr. Nu este deplin rafinat şi i se adaugă melasă şi apă, ingrediente ce îi reduc valoare calorică, însă foarte puţin. Melasa conţine o serie de minerale – calciu, potasiu, magneziu, fier -, dar în cantităţi prea mici pentru a aduce beneficii suplimentare pentru sănătate. În concluzie, opţiunea pentru zahăr alb sau brun ţine mai mult de gusturile personale decât de diferenţele nutriţionale. Mai trebuie spus că ambele sortimente fac la fel de mult rău, dacă sunt consumate în exces.
Pâinea neagră este cea mai bună
ADEVĂRAT ŞI FALS. Această afirmaţie este reală numai dacă pâinea e fabricată integral din făină neagră, şi nu din făină albă (cea mai slabă din punct de vedere nutriţional) colorată cu tărâţe de grâu sau cu extract lichefiat de malţ (un produs sintetic). Primul indiciu este eticheta, pe care trebuie să scrie: făină de grâu neagră, apă, sare, drojdie. Nu: făină albă şi malţ! Apoi, trebuie ştiut că pâinea neagră adevărată nu e la fel de arătoasă cum e cea albă, nu e pufoasă, ci densă, are coaja groasă şi tare şi se învecheşte repede. Pâinea neagră autentică are multe fibre, care stimulează digestia şi tranzitul intestinal, protejând colonul.
Carnea roşie trebuie scoasă din alimentaţie
FALS. Repudiată din cauza cantităţii mai mari de grăsimi conţinute, carnea roşie – de porc, vită, miel, oaie – are şi atuuri importante: este mai bogată în fier (mineral implicat în combaterea anemiei), zinc (necesar sistemului imunitar), vitamine (carnea de vită este “campioană” la vitamina B12, esenţială pentru celulele nervoase). Consumată o dată pe săptămână şi în cantităţi moderate, carnea roşie, aleasă astfel încât să aibă cât mai puţină grăsime, este un aliment pe cât de savuros, pe atât de benefic pentru sănătate.
Sarea de mare are mai puţin sodiu
ADEVĂRAT. Sarea de mare conţine circa 60% sodiu, pe când sarea extrasă din mină are 95% sodiu. Acesta este principalul motiv pentru care sarea de mare e considerată mai sănătoasă. Însă, pentru că este şi mai puţin sărată, avem tendinţa de a o adăuga în cantităţi mai mari în mâncare, aşa că, în final, consumăm tot atâta sodiu ca şi în cazul sării de mină. Sarea de mare are şi un dezavantaj: nu conţine suficient iod (indicat pentru prevenirea bolilor tiroidiene).