Susan – beneficii și contraindicații. Rețete delicioase cu susan

Semințele de susan – fie ca atare, fie sub formă de ulei sau pastă de susan, numită tahini – sunt un condiment foarte apreciat în țările orientale, dar și în România.

Despre planta de susan

Susanul, cărui denumire științifică este Sesamum indicum, e o plantă erbacee anuală care face parte din familia pedaliaceelor.

Tulpina de susan poate ajunge la 1,5 metri înălţime, fiind păroasă. Frunzele, care acoperă planta de sus şi până jos, sunt dantelate. Susanul are flori galbene, din care se formează niște fructe asemănătoare unor păstăi. Semințele acestor păstăi sunt semințe de susan care se folosec în alimentație și nu numai.

Recomandări

Inspectoratul de Stat în Construcții, cuibul protejaților de partid. Cine conduce instituția și pe ce filieră a ajuns în funcție

Susanul este originar din Orientul Mijlociu și India, dar a fost repede răspândit în America datorită africanilor care îl foloseau mult în alimentația lor, numindu-l benne.

Cum se folosește susanul

Seminţele de susan pot fi consumate ca atare în diverse preparate culinare sau pisate apoi adăugate în diverse salate, sosuri sau deserturi.

Pentru ca organismul să asimileze componentele nutritive ale semințelor de susan acestea trebuiesc prăjite sau râșnite, altfel ele se evacuează întregi, fără a fi digerate.

Susan negru și susan alb

În comerț se găsesc atât semințe de susan al, cât și semințe de susan negru Susanul negreu este mai aromat și puternic antioxidant decât cel alb. Ambele sortimente de semințe fiind valoroase din punct de vedere nutritiv, căci conținutul bogat în calciu fac din susan o sursă importantă de nutrienți care oferă organismului energie.

Ulei de susan

Recomandări

Babadag, oraşul nunţilor între copii. Explicaţia autorităţilor care nu intervin: „comunitatea e una închisă şi deseori refuză a comunica în limba română”

Uleiul de susan este un ulei vegetal făcut din semințele susanului. Are o aromă distinctivă și este folosit mai ales în bucătăria asiatică. Uleiul de susan, cu precădere cel presat la rece, are proprietăți antiseptice și antiinflamatorii. Uleiul de susan dă un gust deosebit salatelor sau diferitelor sosuri ori dressinguri.

Pastă de susan – tahini

Tahini sau pasta de susan este, așa cum îi spune și denumirea, o pastă care are la bază semințe de susan coapte și măcinate mărunt. Tahini are o aromă ușoară de nucă și este utilizat în bucătăriile din zona mediteraneeană și asiatică, mai ales în rețete de humus.

Valori nutriționale pentru o lingură de tahini:

• 90 kcal
• 8,1 g grăsimi (majoritate Omega-3 și Omega-6)
• 3,2 g carbohidrați
• 2,6 g proteine
• 1 g fibre
• 63,9 mg calciu
• 0,2 mg Vitamina B1
• 0,1 mg Vitamina B2
• 0,8 mg Vitamina B3
• 14,7 mcg Vitamina B9
• 110 mg fosfor
• 14,2 mg magneziu
• 1,3 mg fier
• 0,7 mg zinc
• 0,2 mg mangan

Recomandări

Putin e „ca bunicul meu care se îmbată la o petrecere de familie și îi deranjează pe toți”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii” de Aleksei Navalnîi, care va apărea în România pe 22 octombrie (III)

Tahini poate fi folosit pentru a prepara humus sau ca atare, întins pe o felie de pâine. De asemenea, pasta de susan poate fi sos pentru legume sau în diferite mixuri, poate fi adăugată în salată sau în baba gnoush – salata de vinete orientală.

Susan – beneficii și proprietăți

Semințele de susan au multe beneficii potențiale pentru sănătate și sunt utilizate în medicina populară de mii de ani. Acestea pot proteja împotriva bolilor de inimă, diabetului și artritei.

Valori nutriționale pentru 100 de grame

Potrivit USDA, susanul este bogat în fibre, calciu, vitamine și minerale.

• Calorii 600
• Lipide totale 50 g
• Lipide saturate 7 g
• Lipide polinesaturate 22 g
• Lipide mononesaturate 19 g
• Colesterol 0 mg
• Sodiu 11 mg
• Potasiu 468 mg
• Carbohidrați 23 g
• Fibre alimentare 12 g
• Zahăr 0,3 g
• Proteine 18 g
• Vitamina A 9 IU
• Vitamina C 0 mg
• Calciu 975 mg
• Fier 14,6 mg
• Vitamina D 0 IU
• Vitamina B6 0,8 mg
• Vitamina B-12 0 µg
• Magneziu 351 mg

Susține sistemul imunitar

Susanul este o sursă bună de mai mulți nutrienți esențiali pentru sistemul imunitar, inclusiv zinc, seleniu, cupru, fier, vitamina B6 și vitamina E, arată studiile.

Organismul are nevoie de zinc pentru a dezvolta și activa anumite celule albe din sânge care recunosc și atacă microbii invadatori. Semințele de susan furnizează aproximativ 20% din din necesarul zilnic de zinc într-o porție de 3 linguri (30 de grame).

Menține sănătatea oaselor

Semințele de susan – atât decorticate, cât și nedecorticate – sunt bogate în mai mulți nutrienți care sporesc sănătatea oaselor, datorită conținutului de calciu și a altor minerale importante. Totuși semințele de susan conțin compuși naturali numiți oxalați și fitați, antinutrienți care reduc absorbția acestor minerale în organism.

Pentru a limita impactul acestor compuși, încercați să înmuiați, să prăjiți sau să încolțiți semințele înainte de consum.

Un studiu a constatat că încolțirea semințelor a redus concentrația de fitat și oxalat cu aproximativ 50%.

Scade tensiunea arterială

Semințele de susan au un conținut ridicat de magneziu, ceea ce poate ajuta la scăderea tensiunii arteriale.

În plus, lignanii, vitamina E și alți antioxidanți din aceste semințele pot ajuta la prevenirea acumulării plăcii în arterele, menținând tensiunea arterială la un nivel sănătos.

Într-un studiu, mai multe persoane cu hipertensiune arterială au consumat 2,5 grame de semințe din susanul negru sub formă de pulbere – un soi mai puțin obișnuit – în formă de capsulă în fiecare zi. La sfârșitul unei luni, acestea au înregistrat o scădere cu 6% a tensiunii arteriale sistolice – numărul cel mai ridicat al valorii tensiunii arteriale – comparativ cu grupul placebo.

Reglează nivelul zahărului din sânge

Susanul are un conținut scăzut de carbohidrați, dar este bogat în proteine ​​și grăsimi sănătoase – toate acestea putând sprijini controlul glicemiei. În plus, studiile arată că aceste semințe conțin pinoresinol, un compus care poate ajuta la reglarea zahărului din sânge prin inhibarea acțiunii enzimei digestive maltoză.

Maltaza descompune maltoza, care este folosită ca îndulcitor pentru unele produse alimentare. De asemenea, această enzimă este produsă în intestin din digestia alimentelor cu amidon, cum ar fi pâinea și pastele.

Previne osteoporoza și durerile articulare

Potrivit studiilor, sesaminul, un compus din susanul obișnuit, are efecte antiinflamatorii și antioxidante care pot proteja cartilajele.

Într-un studiu de 2 luni, persoanele cu artrită la genunchi au consumat zilnic 5 linguri (40 grame) de pudră de semințe de susan, alături de terapia medicamentoasă. Ei au experimentat o scădere de 63% a durerilor de genunchi, comparativ cu o scădere de doar 22% pentru grupul tratat doar cu medicamente.

Menține sănătatea glandei tiroide

Susanul este o sursă bună de seleniu, furnizând 18% din doza zilnică recomandată. Acest mineral joacă un rol vital în producerea hormonilor tiroidieni. În plus, susanul este o sursă bună de fier, cupru, zinc și vitamina B6, care susțin, de asemenea, producția de hormoni tiroidieni și ajută la sănătatea tiroidei.

Susan – contraindicații

Semințele de susan sunt sănăstoase și au numeroase beneficii. Însă anumite persoane pot prezenta reacţii alergice la consumarea susanului. Uneori, manifestarea alergiei la susan poate fi severă şi poate duce la simptome grave, cum ar fi vărsături, umflarea buzelor şi a gâtului, reacţii ce pot duce la dificultăţi de respiraţie.

Rețete cu susan

Susanul poate fi utilizat în numeroase rețete culinare. Gustul său intens, de nucă, dă o savoare deosebită preparatelor.

Humus de casă

Ingrediente:

• 500 g năut
• sucul a 2 lămâi
• 100 ml ulei
• 2 linguri pastă de susan
• 4 căţei de usturoi
• 1 crenguță pătrunjel

Preparare:

Cu o seară înainte de preparare, se pune nautul în apă rece. A doua zi se scurge si se pune la fiert, iar când boabele s-au înmuiat, se scurg si se mixează. Se adaugă tahini. Apoi, se adauga sucul de lamâie si uleiul în timp ce se continua mixarea, apoi usturoiul pisat.

Se scoate pasta de humus de casă într-un bol sau o farfurie, i se fac câteva sanţuri la suprafaţa si se pune puţin ulei de măsline, simplu sau aromatizat. Se aduce la masa cu pătrunjel si, eventual, lamâie.

Batoane cu susan de casă

Ingrediente: o cană de zahăr şi una de seminţe de susan.

Preparare: se caramelizează zahărul, se adaugă susanul (ai grijă să nu se ardă prea tare, pentru că devine amar!), se mai amestecă un minut pe foc, apoi se răstoarnă pe o hârtie de copt umezită cu puţină apă (ca să se desprindă mai uşor după ce s-a răcit).

Se porţionează înainte de a se întări complet, ca să nu crape.

Saleuri cu susan

Ingrediente:

• 150 g telemea de oaie,
• 150 g făină,
• 150 g unt,
• 3 ouă,
• două linguri de seminţe de susan,

Preparare: brânza se dă pe răzătoare şi apoi se mixează cu două ouă până se obţine o pastă. Se adaugă untul tăiat cubuleţe şi făina şi se amestecă până se încorporează totul bine. Dacă brânza e foarte sărată, nu se mai adaugă sare. Din aluat se întinde o foaie de 1 cm grosime şi se taie sub formă de bastonaşe. Se tapetează tava de aragaz cu hârtie de copt şi se pun bastonaşele. Se ung cu un ou bătut şi se presară susan pe fiecare. Se lasă la cuptor până devin uşor aurii.

Bomboane cu susan

Ingrediente:

• o jumătate de cană de hrişcă,
• 5 linguri de amestec de sâmburi de migdale,
• alune de pădure şi alune (crude),
• 5 linguri de seminţe de floarea-soarelui crude,
• 5 curmale fără sâmburi,
• nucă de cocos,
• două linguriţe de miere,
• o lingură de cacao,
• un praf de sare,
• două linguri de seminţe de susan.

Preparare: hrişca se hidratează 5-6 ore. Seminţele, sâmburii şi curmalele se mărunţesc cu ajutorul robotului de bucătărie, apoi se amestecă într-un vas cu hrişca, sarea şi mierea. Se adaugă nucă de cocos cât să poată fi modelată compoziţia. Se pune apoi cacaua şi se amestecă. Va rezulta o compoziţie tare. Se formează biluţe care se trec prin susanul pregătit şi se dau apoi la frigider pentru câteva ore.

Aripioare de pui cu susan

Ingrediente:

• două kg aripi de pui (fără vârf),
• 8 linguri de sos de soia,
• o cană de supă de pui,
• două linguri de ulei de susan,
• 3 linguri de oţet (din vin roşu),
• 3 linguri de zahăr,
• 3 linguri de amidon,
• un ardei iute,
• 4 căţei de usturoi,
• o bucată de ghimbir de 4 cm,
• 3-4 linguri de seminţe de susan,
• două căni de ulei.

Preparare: se face o marinată dintr-o lingură de oţet, una de zahăr, una de amidon, una de ulei de susan şi două de sos de soia. Se toarnă peste carnea de pui, se amestecă bine şi se lasă la rece pentru 30 de minute.

Între timp, se face un sos din restul de zahăr, amidon, oţet, ulei de susan, supă de pui şi sos de soia. Dacă supa e deja sărată, foloseşte doar o jumătate de cană şi adaugă o jumătate de cană de apă, fiindcă şi sosul de soia e sărat. Se mărunţesc usturoiul, ghimbirul şi ardeiul iute.

Se încinge uleiul într-un wok şi se prăjesc aripioarele la foc mic. Se scot şi se lasă la scurs. În uleiul rămas se rumenesc la foc iute ghimbirul, ardeiul iute şi usturoiul.

Se stinge totul cu sosul făcut mai devreme şi se fierbe până se îngroaşă. Se adaugă apoi aripioarele şi se amestecă bine, pentru a se acoperi toate cu sos. După aceea, se scot, se aşază pe un platou şi se presară pe ele seminţele de susan.

Curiozități despre susan

• În antichitate halvaua făcută din susan și miere era folosită în Babilonia de către femei pentru a-și prelungi tinerețea și frumusețea, iar soldații romani o foloseau pentru a fi puternici și a avea energie.
• În vremea dinastiilor chineze, susanul negru era considerat un tonic suprem al enegiei Jing și era atât de apreciat încât a devenit monedă de schimb între casele nobililor.
• Susanul de culoare albă și alte culori mai deschise estet comun în Europa, America, Asia de Vest și subcontinentul indian.
• Semințele de susan negru și mai închis la culoare sunt produse în mare parte în China și Asia de Sud-Est.
• În anul 2016, producția mondială de semințe de susan a fost de 6,1 milioane de tone. Țările cu cea mai mare producție au fost Tanzania, Myanmar, India și Sudan.

Urmărește-ne pe Google News