Tăul Țapului – lacul glaciar din Retezat extrem de spectaculos iarna. Cum ajungi la Tăul Țapului

Unde este lacul glaciar Tăul Țapului

Tăul Țapului este lacul glaciar situat în Parcul Național Retezat din Munții Retezat, Carpații Meridionali. Se află la o altitudine de aproximativ 2130 m, se întinde pe o suprafață de 2,30 hectare și are o adâncime maximă de până la șase metri.

Tăul Țapului se află sub Porțile Închise, ascuns de pereți stâncoși, și este alimentat de patru izvoare și de avalanșele de zăpadă. În urma unei avalanșe pornite de pe înălțimile Vârfului Țapului, în laculul glaciar a apărut o insuliță verde, care a depășit nivelul apei cu aproape un metru, iar peisajul este de-a dreptul sublim.

Tăul Țapului este populat cu păstrăvi încă din anul 1977, iar în jurul lacului se regăsesc o serie de marmote.

Cum ajungi la Tăul Țapului

Traseul care duce către Tăul Țapului pornește de la refugiul Stâna de Râu, iar până la refugiu se poate ajunge cu mașina, pe un drum forestier, cu startul din Hobița, un sat care se află la aproximativ 23 km de Hațeg.

Traseul montan poate dura până la două ore, pornind din pădure și ajungând în golul alpin Tăul Țapului.

Porțile Închise, denumite în acest fel datorită formațiunilor stâncoase, pe alocuri verticale, fac legătura între Vârful Țapului, Vârful Mare și Vârful Lacului.

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

Un alt traseu montan care merge către Tăul Țapului pornește de la Cârnic, Lacul Galeșu, Porțile Închise și ajunge la destinația încântătoare.

În apropierea lacului glaciar se mai pot vizita Lacul Galeșul, Cascada Ciumfu, Tăurile din Valea Rea, Vârful Păpușa, Vârful Custura și Vârful Țapului.

Alte lacuri glaciare din Munții Retezat

• Lacul Galeș – 1990 m altitudine;
• Tăul Agățat – 2208 m altitudine;
• Lacul Tăul Păpușii – 2150 m altitudine;
• Lacul Pietrelor – 1990 m altitudine;
• Lacul Ciumfu Mare – 2040 m altitudine;
• Lacul Ciumfu Mic – 1910 m altitudine;
• Tăul Custura Mare – 2226 m altitudine;
• Tăul Custura Mică – 2210 m altitudine;
• Tăurile din Valea Rea – aici se regăsesc 7 lacuri printre care: Lacul Mare, Tăul cu Pietriș sau Lacul Mutătorii.

Obiective turistice în Munții Retezat

Lacul Bucura

Lacul Bucura este un lac glaciar situat în Parcul Național Retezat din Munții Retezat. Este cel mai mare lac glaciar din România.

Recomandări

Guvernul Colectiv. La nouă ani de la tragedie, demisionarul Victor Ponta și colegii lui de cabinet sunt în continuare în prim-planul politicii

Vârful Peleaga

Cel mai înalt vârf din Munții Retezat este vârful Peleaga, având o altitudine de 2509 m. Este un vârf pe care se poate ajunge destul de ușor dinspre Poiana Pelegii trecând pe la lacul Bucura, lac care poate fi admirat în toată splendoarea lui de la înălțimea celor 2509 metri ai Pelegii. 

Vârful Retezat 

Vârful Retezat este vârful ce dă numele masivului omonim din Carpații Meridionali, dată fiind vizibilitatea sa de la mare distanță. Are o altitudine de 2482 metri. Accesul pe vârf se poate face fie din șaua Retezat, fie de pe culmea Lolaia.

Lacul Zănoaga Mare 

Un lac glaciar situat în Munții Retezat, care fac parte din grupa montană Retezat-Godeanu a Carpaților Meridionali. Este cel mai adânc lac de acest tip din țară, adâncimea lui maximă fiind de 29 m. 

Lacul Galeșul 

Este întins pe o suprafață de 3,68 hectare și are o adâncime maximă de 19,5 metri. S-a format din torentul care coboară din cele trei lacuri cunoscute ca Zănoagele Galeșului, iar din el izvorăște pârâul Izvoarele Galeșului, ce face legătura cu Tăul dintre Brazi.

Cetatea Colț 

Cetatea Colț dateazǎ de la începutul sec. al XIV-lea. Se aflǎ pe teritoriul satului Suseni, Hunedoara, pe drumul județean DJ 686, la intrarea pe valea Râușorului și la 3 km distanțǎ de satul Râu de Mori.

Recomandări

Maia Sandu obține o victorie a la Pirus: o victorie importantă care anunță un an foarte greu

Barajul Gura apelor

Este un baraj artificial construit între anii 1975 și 1986 pe valea Râului Mare, la aproximativ 40 km de Hațeg, la intrarea în Parcul Național Retezat din Munții Retezat (Carpații Meridionali, România). Este cel mai mare baraj de anrocamente și miez de argilă din Europa.

Parcul Național Retezat

Parcul Național Retezat a fost înființat în anul 1935, de către Alexandru Borza, fondatorul Grădinii Botanice din Cluj-Napoca, și savantul Emil Racoviță. Este cunoscut ca rezervație a biosferei din anul 1979 și are statut de arie naturală protejată de interes național și international.

Se află în partea de vest a Carpaților Meridionali, cuprinzând o suprafață de 38.138 de hectare din Masivul Retezat-Godeanu. Există aici peste douăzeci de vârfuri de peste 2000 de metri și peste 80 de lacuri glaciale. 

Parcul Național Retezat – unde se află și cum ajungi 

Microbuze/Autobuze: Există două rute, una în partea sudică, ce leagă municipiul Petroșani de Buta/Cheile Buții și a doua în partea de nord, care leagă Ohaba de Sub Piatră de Cârnic.

Tren: Accesul pe calea ferată este posibil din Subcetate (gară, trenuri accelerate), Ohaba de Sub Piatră (haltă, trenuri personale) şi Petroşani (gară, trenuri rapide sau  accelerate).

Auto: Prin felul în care este aşezat, masivul este accesibil din două direcţii: Hațeg și Petroșani. În Hațeg se poate ajunge dinspre Deva, pe DN66 (Deva-Simeria-Haţeg) sau dinspre Caransebeş, pe DN68 (Caransebeş-Haţeg).

Din Hațeg avem patru căi de acces în Parcul Național Retezat: Haţeg – Ohaba de Sub Piatră – Sălaşu de Jos – Sălaşu de Sus – Mălăieşti – Nucşoara – Cârnic – Pietrele, pe E79 până la Ohaba de sub Piatră, drum judeţean până la Cârnic.

Drum asfaltat până la Nucşoara, apoi drum de pământ până la Cârnic. De la Cârnic la Pietrele este drum forestier. Accesul auto pentru turişti mai sus de Cârnic este interzis.

Haţeg – Râu de Mori – Suseni (Cetatea de Colţ, Mănăstirea Colţ) – Râuşor, drum judeţean până la Râuşor. Drumul este asfaltat până la Râușor. Este accesibil auto tot timpul anului, cu excepţia zilelor cu ninsoare puternică.

Haţeg – Toteşti – Ostrov – Ostrovu Mic – Râu de Mori – Brazi – Gura Zlata – Gura Apelor – Rotunda – Poiana Pelegii, pe DN68 până la prima intersecţie după Toteşti, pe DJ686A până la Gura Apelor, apoi pe un drum forestier. Starea drumului este bună până la Brazi, de unde drumul este din plăci de beton, cu denivelări.

De la Gura Apei până în Poiana Pelegii, drumul forestier este accesibil. Haţeg – Pui – Râu Bărbat – Hobiţa – pe Râu Bărbat – Stâna de Râu, pe E79 până la Pui, pe drumul judeţean DJ667 până la Hobiţa, apoi pe drumul forestier care urmăreşte Râul Bărbat până la Stâna de Râu.  

Drum asfaltat până la Râu Bărbat, drum forestier până la Stâna de Râu. În Petroșani se ajunge dinspre Deva, pe DN66 (Deva-Simeria-Haţeg-Pui-Petroşani), sau dinspre Tg. Jiu, tot pe DN66 (Tg. Jiu – Filiaşi – Petroşani).

Obiective turistice în Carpații Meridionali

Carpații Meridionali, denumiți și Alpii Transilvaniei, împreună cu Carpații Orientali și Carpații Occidentali reprezintă cele mari trei grupe muntoase din România.

Carpații Meridionali reprezintă cea mai spectaculoasă și masivă regiune montană a țării. Spre Carpații Occidentali, limita vestică a Carpaților Meridionali este culoarul depresionar Cerna-Timiș-Bistra-Hațeg-Ștei-Orăștie.

Valea Prahovei – regiunea turistică cea mai renumită din Munții Carpați. Este așezată în partea de sud-est a României, în nordul Munteniei.

Porțile de Fier – numele unui defileu pe fluviul Dunăre. Face parte din granița dintre Serbia și România.

Cheile Dâmbovicioarei – sunt situate în arealul montan calcaros al Munților Piatra Craiului, pe traseul Rucăr-Bran.

Peștera Ialomiței – denumită și Peștera Schitului sau Peștera Ialomicioarei.

Munții Făgăraș – locul unde poți descoperi cel mai înalt vârf montan din România, Vârful Moldoveanu.

Sfinxul din Bucegi și Babele – structura de stâncă naturală din Munții Bucegi situată în Parcul Natural Bucegi.

Transalpina – cea mai înaltă și spectaculoasă șosea din România.

Bâlea Lac din Munții Făgăraș – lacul glaciar din centrul României.

Crucea de pe Caraiman – construită între anii 1926 și 1928 pe Muntele Caraiman.

Citește și: Curiozități despre Munții Bucegi

Sursă foto: 123rf.com

Urmărește-ne pe Google News