„Bărbații care se gândesc la chirurgia bariatrică au adesea întrebări și temeri legate de masculinitate și identitate. Se tem că intervenția le va afecta într-un fel virilitatea, că vor fi percepuți ca fiind slabi sau că vor pierde controlul asupra propriului corp. Unii se întreabă dacă partenerele lor vor mai fi atrase de ei după operație sau dacă vor putea face față schimbărilor emoționale care pot apărea în urma unei pierderi masive în greutate”, explică Dr. Bogdan Smeu, Chirurg de Excelență în Chirurgia Bariatrică și Metabolică, Ponderas Academic Hospital.
Din păcate, o astfel de percepție este „încurajată” și de o atitudine generală pe care mulți pacienți care apelează la intervenții bariatrice, indiferent de gen, o întâlnesc în cercurile lor sociale. Acestora li se reproșează că „nu au avut suficientă voință și nu au control asupra propriei persoane”, subliniază, la rândul său, Cosmina Peța, psiholog în echipa multidisciplinară de bariatrie a Ponderas Academic Hospital, parte din Rețeaua de Sănătate Regina Maria.
„Astfel de comentarii vin din partea unor persoane care îi judecau și înainte, și continuă să facă acest lucru. Deseori, în timpul ședințelor de terapie, pacienții mărturisesc că sunt etichetați ca fiind sclavii propriilor dorințe alimentare. Aceștia trebuie să înțeleagă că ei nu sunt responsabili pentru modul în care gândesc alte persoane și, din contră, că decizia de a se opera este una plină de curaj, o asumare care le indică faptul că au realizat că au o problemă, că reușesc să nu se lase copleșiți de aceasta, că iau măsuri pentru rezolvarea ei, iar soluția le aparține și este adecvată contextului lor de viață”, menționează Cosmina Peța.
De ce afecțiuni suferă bărbații care ajung la obezitate?
Conform Federației Mondiale a Obezității, aproximativ 800 milioane de oameni din întreaga lume suferă de obezitate, iar așteptările sunt ca cifrele să crească în următorii ani. În țara noastră, 2 din 100 de persoane se aflau în evidență medicală cu diagnosticul de obezitate, conform datelor Institutului Național de Statistică pentru anul 2022, însă, în realitate, procentul este mult mai mare.
Considerată una dintre cele mai grave afecțiuni metabolice, obezitatea are o mulțime de comorbidități asociate, principalele fiind: diabetul zaharat tip 2, bolile cardiovasculare, bolile pulmonare, afectarea esofagului, afectarea ficatului, infertilitatea și riscul de apariție a cancerului. Unele dintre acestea se manifestă cu preponderență la bărbații supraponderali.
„Obezitatea poate fi o povară grea, iar pentru bărbați, această povară poate aduce și riscuri specifice. Afecțiuni precum guta, apneea în somn, cancerul de esofag sau problemele de fertilitate sunt mai frecvente în rândul bărbaților obezi, adăugând un plus de îngrijorare la o situație deja dificilă. Este important să înțelegem că acești bărbați nu sunt doar statistici, ci oameni care se confruntă cu provocări reale și au nevoie de sprijin și înțelegere pentru a-și recăpăta sănătatea și încrederea în sine”, subliniază Dr. Bogdan Smeu.
Acestor suferințe fizice li se adaugă, aproape de fiecare dată, și sentimentele negative de teamă, rușine, vină și stigmă socială, care pot duce mai departe către izolare și depresie. „Când depășesc normoponderabilitatea, oamenii dezvoltă stări de vină sau de rușine, atât față de ei înșiși, cât și față de cei dragi lor. Senzația devine una de înfrângere – de către propriul corp, de greutăți, de stres. O astfel de trăire poate deveni problematică cu atât mai mult în cazul bărbaților, în contextul în care masculinitatea este, în mod tradițional, asociată ideii de victorie, control și triumf în fața problemelor. De asemenea, ironizarea și cinismul amplifică tendința de a eticheta bărbații supraponderali și obezi prin asocierea cu trăsăturile feminine”, detaliază psihologul Cosmina Peța.
Ce motive îi determină pe bărbați să își facă o operație de micșorare a stomacului?
Pentru pacienții care încearcă să scadă în greutate și pentru care metodele tradiționale, precum dieta sau mișcarea, nu funcționează, intervențiile bariatrice pot fi o soluție. Acest tip de chirurgie oferă rezultate sigure și rapide, care pot fi menținute pe termen lung, cum ar fi scăderea în greutate și ameliorarea sau chiar vindecarea afecțiunilor asociate obezității. Însă, decizia de a accepta o astfel de intervenție presupune un anumit grad de curaj și, în cazul bărbaților, depășirea temerilor și a barierelor psihologice.
„Dincolo de motivele medicale evidente, bărbații care aleg chirurgia bariatrică sunt adesea mânați de o dorință profundă de transformare personală. Mulți își doresc să se simtă din nou încrezători în propriul corp, să scape de sentimentul de rușine și de frustrarea că nu se pot bucura din plin de viață alături de cei dragi. Unii își doresc să fie mai activi cu copiii lor, să se poată juca fără să obosească repede, să fie modele de sănătate pentru familiile lor. Alții tânjesc după intimitate și conexiune în relațiile lor, dar se simt blocați de nesiguranțele legate de aspectul fizic”, punctează Dr. Bogdan Smeu.
Bărbatul care alege chirurgia bariatrică „a încercat diverse diete și programe de slăbit fără succes pe termen lung. Este un bărbat care își dorește să fie sănătos și activ, să aibă energie pentru familie și prieteni, să se simtă bine în pielea lui, el a ajuns într-un punct în care obezitatea îi afectează nu doar sănătatea fizică, ci și viața emoțională și socială”, completează Dr. Bogdan Smeu.
Traseul pacientului bariatric: care sunt etapele prin care trece un pacient care decide să apeleze la o operație de micșorare a stomacului?
Pentru pacienții cu kilograme în plus, chirurgia bariatrică poate fi o soluție de tratament, însă nu este singura. Aceștia trebuie să știe că au la dispoziție mai multe opțiuni și că recomandarea unei intervenții chirurgicale vine doar din partea medicului specialist, după o analiză atentă a cazului. Dr. Bogdan Smeu atrage atenția asupra importanței unei decizii informate: „Fiecare pacient are o poveste unică și emoții complexe legate de această decizie. Vreau să înțeleg nu doar istoricul medical, ci și povestea lui personală, ce l-a adus în acest punct, care sunt speranțele și temerile lui. Împreună explorăm opțiunile de tratament, discutăm deschis despre riscuri și beneficii, și îl ajut să ia o decizie informată, care să se potrivească cel mai bine nevoilor și așteptărilor sale.”
În cazul în care le este indicată soluția terapeutică de micșorare a stomacului, pacienții reacționează diferit. „Uneori, decizia este una rapidă, alteori, procesul decizional devine un demers consumator de timp, energie și nervi. Temerile intră în joc și, în multe cazuri, îi determină pe aceștia să amâne să ia o decizie, să se răzgândească, să se îndoiască de alegerea pe care o fac. Un rol foarte important în luarea deciziei terapeutice îl au apropiații pacientului, care o pot încuraja sau, dimpotrivă, descuraja, iar pacientul este direct influențat de opinia lor”, notează psihologul Cosmina Peța, vorbind despre procesul emoțional.
În cazul în care pacientul decide să urmeze traseul chirurgiei bariatrice, în Spitalul Ponderas acesta „va beneficia de un circuit bine structurat și personalizat, conceput pentru a asigura o experiență cât mai confortabilă și liniștitoare. Se începe cu o serie de investigații preoperatorii, care îi ajută pe medici să înțeleagă care este starea reală de sănătate, cât de afectat este organismul de obezitate și de afecțiunile asociate. Investigațiile se realizează într-o singură zi și includ mai multe consultații, evaluări și analize”, completează Dr. Bogdan Smeu. La finalul zilei de investigații, pacientul discută cu medicul chirurg, care îi va prezenta cele mai bune opțiuni de tratament chirurgical, implicațiile și rezultatele pe termen scurt, mediu și lung, și va decide, împreună cu acesta, tipul de intervenție potrivit. Urmează intervenția chirurgicală, iar apoi pacienții intră într-un program de monitorizare pe termen mediu și lung, în cadrul căruia trec printr-o serie de controale medicale – la 10 zile, o lună, 3 luni, 6 luni și mai apoi anual. Acestea au rolul de a oferi medicilor informații despre starea de sănătate a pacienților și potențialele carențe de vitamine sau minerale, care ar putea împinge pacientul să își destabilizeze stilul de viață și dieta și, într-un final, să se reîngrașe.
În acest circuit, parte activă din echipa multidisciplinară care ajută pacienții să ia cele mai bune decizii pentru sănătatea lor, este și psihologul. Rolul său este esențial atât înainte de intervenție, pentru a ajuta pacientul să înțeleagă mai multe despre mecanismele de coping emoțional și de ce urmează să se întâmple, cât și după, în procesul postoperator. „Înainte de operație, susținem un interviu cu pacientul centrat pe istoria sa unică de viață și, în special, pe modul în care evenimentele au fost interpretate și integrate de acesta la nivel emoțional. În acest fel, identificăm ce traume are, cum a evoluat, din punct de vedere al greutății, eventualele succese sau eșecuri privind curele de slăbire și, mai ales, menținerea greutății, ajungând până la transformările care vor surveni postoperator, atât la nivel fizic, cât și la nivel psiho-afectiv”, menționează Cosmina Peța. Ulterior, după intervenție, psihologul are rolul de a crea direcții generale de așteptare pentru pacienți, ca aceștia să înțeleagă prin ce schimbări vor trece în următoarea perioadă.
„Lupta cu obezitatea este grea, dar există soluții, iar pacienții nu sunt singuri. Chirurgia bariatrică poate fi o opțiune. Cel mai important este ca pacienții să găsească o echipă medicală în care să aibă încredere și care să îi înțeleagă”, concluzionează Dr. Bogdan Smeu, care îi încurajează pe toți cei care au kilograme în plus să exploreze toate opțiunile, să se informeze, să pună întrebări și să ceară sprijin.