Cine a fost Thales din Milet și ce a lăsat acesta în urma sa

Thales a fost unul dintre cei şapte înţelepţi ai antichităţii și a fondat în orașul Milet cea mai veche şcoală filosofică materialistă de care este legată naşterea matematicii greceşti. Lui îi este atribuită maxima: „Cunoaște-te pe tine însuți!”.

Istoricul grec Herodot, primul autor care îl menţionează pe Milet, afirma că strămoşii acestuia erau fenicieni, însă cei mai mulţi scriitori l-au prezentat ca aparţinând unei familii nobile din Milet.

Munca lui Thales nu s-a păstrat în original, însă aceasta a devenit cunoscută datorită lucrărilor semnate de alți scriitori din acea perioadă.

Cine a fost Thales din Milet?

Thales din Milet (în limba greacă Θαλῆς ὁ Μιλήσιος ) a trăit în perioada 624 î.Hr- 556 î.Hr. și a fost un filosof grec originar din Milet, un oraș situat pe coasta de vest a regiunii Anatolia din Turcia de astăzi, la acel moment unul dintre cele mai bogate și mai puternice orașe grecești.

Recomandări

Campionii traseismului politic din listele pentru alegerile parlamentare. Partidele le favorizează eligibilitatea în detrimentul candidaților noi

Numele tatălui său era Examyes, iar pe mama lui o chema Cleobuline.

Societatea greacă din acea perioadă nu era la fel de avansată din punct de vedere intelectual ca societățile din est și din sud. Spre exemplu, babilonienii erau adevărați maeștri în astronomie și în matematică, în timp ce egiptenii erau și ei cu mult înaintea grecilor în aceleași domenii.

Și în Babilon, și în Egipt matematica era folosită în comerț și în proiecte de construcții. În schimb, astronomia era utilizată pentru a studia cerul pentru a înțelege ce ar putea gândi zeii. Oamenii erau convinși că seismele erau o măsură a mâniei zeilor, iar aceștia puteau fi liniștiți doar prin sacrificii umane.

Pe când era foarte tânăr, Thales a călătorit foarte mult și a reușit să adune o mulțime de cunoștințe pe care le-a oferit lumii grecești. În ultimii ani de viață, el a călătorit în Egiptul Antic pentru a studia astronomia și matematica.

De asemenea, Herodot povestea cum Thales a prezis eclipsa de soare din anul 585 î.Hr. folosind cercetările și cunoștințele dobândite de la preoții babilonieni.

Thales a fost și prima persoană care a folosit logica deductivă pentru a găsi noi rezultate în geometrie, iar prin necesitatea demonstrării teoremelor, a dus matematica la un nivel mai înalt.

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. „POS-ul nu mai funcționează, se poate plăti doar cash”. Ce ar trebui să verifice Corpul de Control al Ministerului Culturii

Pentru a putea explica felul în care funcționează lumea, el a căutat mai degrabă modele în natură decât să creadă că totul s-a întâmplat doar pentru că unul dintre zeii din Grecia antică a poruncit asta. El a înlocuit superstițiile cu știința.

Ce este teorema lui Thales?

Se spune că Thales din Milet ar fi cunoscut teoremele privitoare la triunghiurile asemenea. Cu ajutorul acestora el a putut să măsoare distanța dintre o corabie și țărm. Tot cu ajutorul unor teoreme de geometrie, el ar fi reușit să măsoare înălțimea marii piramide a lui Keops.

În zilele noastre, sub denumirea de „teorema lui Thales”, sunt cunoscute legăturile care există într-o configurație de cinci puncte A-B-C-D-E, unde A, B, D sunt coliniare, A, C, E sunt coliniare, iar DE este paralelă cu BC.

De aici se poate stabili asemănarea dintre două triunghiuri, iar mai departe asemănarea dintre două figuri geometrice în spațiul tridimensional. Totodată, se poate caracteriza o geometrie prin atributul „thalesiană”, ceea ce indică faptul că în acea geometrie funcționează teorema lui Thales.

Recomandări

Mama copilului de 3 ani mort în accidentul provocat intenționat de soțul ei a văzut în direct tragedia: „Tati, tati nu mai mâna maşina”

Pentru a demonstra teorema lui Thales este necesară noțiunea de „comensurabilitate”. Cu alte cuvinte, segmentele care intervin trebuie să aibă o măsură comună, iar raportul lor trebuie să fie un număr rațional.

De regulă, două segmente nu sunt comensurabile, în geometria modernă apar noțiunile de „număr real”, „corp”, „spațiu vectorial”, „transformare liniară” și până la urmă „omotetie” (adică asemănare în cel mai general caz), care pot valida teorema lui Thales și pentru alte triunghiuri cu laturi incomensurabile.

Pentru a înțelege teorema lui Thales trebuie să știm când două rapoarte sunt proporționale. Astfel, trebuie să cunoaștem ce condiție trebuie pusă, și anume segmentele AB, BC, CD sunt proporționale cu segmentele AB, BC, CD, dacă lungimile exprimate cu aceeași unitate de măsură sunt proporționale.

De altfel, asta reprezintă teorema lui Thales. În orice triunghi, o paralelă dusă la o latură împarte celelalte două laturi ale triunghiului în segmente proporționale.

Ce alte teoreme a mai elaborat Thales din Milet?

În domeniul matematicii, Thales din Milet a elaborat și demonstrat mai multe teoreme, care în zilele noastre sunt aplicate în geometrie, și anume:

• un cerc este împărţit în două părţi egale de diametru;
• unghiurile bazei unui triunghi isoscel sunt egale;
• unghiurile opuse sunt egale;
• un triunghi este determinat dacă sunt date o latură şi unghiurile adiacente ei;
• un unghi înscris într-un semicerc este unghi drept.

Thales din Milet vedea apa ca pe o divinitate

Thales din Milet a fost primul filosof grec care a introdus noțiunea de element material primar al tuturor lucrurilor și al fenomenelor cosmice, respectiv apa. Unii istorici susțin ideea că Thales ar fi ajuns la această concluzie datorită importanței pe care o are apa în viață și în natură.

În lucrarea intitulată „Teologia Orphica”, Thales din Milet spunea că „apa există de la începuturi și că este materia din care s-a solidificat pământul”.

Apa, aerul, focul sau orice alt principiu au reprzentat pentru filosofii presocratici din Grecia antică rădăcina vieții, a sufletului. Altfel spus, puterea naturii vii. Vechii greci au numit aceasta putere „Fiesthe”.

Urmărește-ne pe Google News