Filmul este un spectacol în sine, care sărbătoreşte epoca peliculelor mute şi  evidenţiază importanţa acestora pentru cinematografia modernă. Regizorul Michel Hazanavicius motivează decizia de a realiza un film mut în epoca filmelor 3D şi a efectelor speciale: “Un film mut te responsabilizează ca regizor. Totul stă în imagine, în buna organizare a semnalelor pe care le trimiţi către public. Este un cinema emoţional, senzorial; lipsa sunetului te duce înapoi la modul tradiţional de a spune o poveste, care are efect doar pe baza sentimentelor pe care le-ai creat. Mi s-a părut o provocare care mi-ar fi adus o mare mulţumire, odată dusă la bun sfarşit.”
Povestea are loc la Holywood, în 1927, atunci când filmele mute începeau să fie înlocuite de producţii cu voce. George Valentin (interpretat de Jean Dujardin), un cunoscut actor de filme mute, îşi pierde treptat din succes şi astfel ajunge în situaţia de a depunde mari eforturi pentru a salva cinematografia mută şi implicit pentru a-şi susţine cariera. Înainte de a-şi pierde faima, George o cunoaşte pe tânăra şi energica dansatoare Peppy Miller, care devine rapid o actriţă apreciată de publicul filmelor vorbite şi de care George se simte fascinat şi atras în mod irezistibil. În timp ce cariera lui George este în declin, cea a lui Peppy este în plină ascensiune. Deşi între cei doi se creează o legătură evidentă, cuplul este despărţit de destin şi împrejurări. Este scenariul clasic de poveste de dragoste imposibilă, intensă, dar pură.
Regizorul explică: “Este o poveste de dragoste de modă veche, pură, potrivită cu formatul filmelor mute. Unele dintre cele mai mari capodopere ale filmului mut sunt poveşti de dragoste simple. Acestea m-au inspirat să duc filmul într-o direcţie mai lejeră, mai optimistă şi mai veselă”.

Urmărește-ne pe Google News