Ţi-e frică de moarte sau de nebunie? Ai grijă, e semn de atac de panică

„De obicei, atacul de panică este declanşat de un factor de stres foarte puternic, însă există cazuri în care oamenii se trezesc din somn înspăimântaţi, din cauza unor coşmaruri pe care adesea nici nu le mai ţin minte. De cele mai multe ori însă, tulburarea este determinată de o stare de rău fizic, pe care cel în cauza are senzaţia că nu o poate controla şi se panichează, crezând că va muri din cauza ei. Criza poate fi declansată însă, şi de un alt tip de teamă, legată, spre exemplu, de grijile cotidiene, de eventualitatea pierderii locului de muncă, sau de dificultăţile familiale”, ne-a explicat dr. Luca.
Potrivit medicului, majoritatea celor care au suferit un atac de panică au amplificat mental simptomele şi au avut nevoie de servicii medicale de urgenţă pentru a depăşi criza. „În loc să încerce să se relaxeze, spunându-şi permanant că nu li se va întâmpla nimic grav, bolnavii se gândesc că vor face infarct, că se vor sufoca sau că îşi vor pierde cunoştinţa. De aceea, după depăşirea crizei, este indicat să se adreseze unui psihiatru pentru terapie sau medicaţie. Aşa vor învăţa să se relaxeze şi să înţeleagă că a fost vorba de o falsă problemă”, a subliniat directorul Clinicii Puls.
Iată cum se manifestă atacurile de panică
– bătăi puternice, neregulate sau foarte frecvente ale inimii;
– senzaţie de sufocare;
– durere în zona abdominală;
– transpiraţie abundentă, însoţită de frisoane sau de valuri de căldură;
– contracţii musculare;
– tremurat;
– senzaţie de vomă;
– ameţeală şi senzaţie de leşin;
– frică de moarte sau de nebunie.
Ce trebuie să facă cei din jur
– Dacă te afli în preajma unei persoane care suferă de acestă tulburare, chiar în timpul unui atac de panică, nu trebuie să te sperii sau să o ocroteşti excesiv, pentru că aceste reacţii nu fac decât să-i amplifice senzaţia că este bolnavă sau că o paşte un pericol iminent;
– Cu riscul de a o dezamăgi, explică-i persoanei respective, desigur, după ce se linişteşte, că atacul de panică este o reacţie autoindusă şi că simtomele pe care le-a avut în timpul crizei nu sunt atât de grave pe cât i s-au părut în acele momente;
– Ajută persoana care suferă de această tulburare, să meargă într-un spaţiu luminos, cu aer proaspăt, sau să iasă afară;
– Cheamă un medic şi spune-i că va primi imediat asistenţă de specialitate, pentru că acesta este un factor suplimentar de liniştire;
– Dacă atacul de panică se transformă într-o criză de isterie, bolnavului i se poate provoca o durere fizică minoră, spre exemplu, i se pot da o pereche de palme, pentru a-i distrage atenţia de la starea de panică.
 

Urmărește-ne pe Google News