ComenteazăBacteriile sunt de vină
Igiena sau mai exact lipsa ei este principala responsabilă pentru apariția afecțiunilor la nivelul gingiilor. Astfel, apar infecțiile bacteriene care atacă țesutul moale și osul care susține dintele. În limbaj de specialitate, sunt cunoscute drept boli parodontale și cel mai des întâlnite sunt gingivita și parodontoza, știută și ca parodontită sau paradentoză. După cum arată și denumirea, gingivita afectează doar gingia, manifestându-se prin înroșirea țesutului, inflamare și sângerare la periaj. Nu doare, așa că mulți o ignoră. În timp, avansează, pătrunde până la baza dinților și la os, transformându-se în parodontopatie. Gingia începe să se desprindă de pe dinți, lasă spații adânci, prin care bacteriile se dezvoltă nestingherite. Dinții încep să se clatine și devin dureroși, până cad de la sine sau necesită extracție. Igiena bucală insuficientă sau incorectă, în special asociată cu fumatul sau cu boli cronice, le creează bacteriilor condiții propice. Prin urmare, este necesar periajul corect, riguros și utilizarea unor produse de igienă orală speciale, pentru prevenirea și ameliorarea simptomelor asociate parodontopatiei. Doar periuța și pasta de dinți nu sunt suficiente pentru înlăturarea agenților vinovați de apariția bolilor gingiilor.
Vești bune! Se tratează
Până și cei mai ignoranți dintre noi mai au o șansă. Dacă nu lăsăm boala să avanseze mult, aceasta poate fi tratată prin metode specifice. „Bolile parodontale pot fi prevenite, ba chiar și tratate, dacă sunt abordate în timp util.
Există o mulțime de produse special destinate acestor afecțiuni, care fac minuni în stadiile incipiente ale bolii. Un specialist poate recomanda produse de igienă orală cu efect antiseptic, care au în compoziție elemente precum lactat de aluminiu și fluor. Folosirea consecventă a acestora poate duce la vindecarea completă a bolilor parodontale incipiente”, spune conf. dr. Anca Dumitriu, şef al Catedrei de Paradontologie a Facultăţii de Stomatologie din Bucureşti. Ca situația să nu se complice, stomatologul efectuează așa-numita planare radiculară, adică îndepărtează depunerile dintre dinți și gingii. Apoi poate prescrie antibiotice pentru grăbirea vindecării.
Există posibilitatea de a îndepărta tartrul de pe rădăcini, urmată de impunerea unei igiene riguroase. În faze mai avansate, se efectuează chiuretajul gingival, adică îndepărtarea stratului interior al gingiei, distrus și infectat.
Când deja dinții se mișcă, aceștia sunt imobilizați prin fire speciale. Din nefericire, în stadii mult avansate, boala nu mai are leac și chiar favorizează instalarea altor boli grave, precum cele cardiace sau respiratorii și chiar accidentele vasculare.
(RE)CUNOAȘTE CE AI
Potrivit unor studii recente, aproape 60% dintre românii care susțin că nu suferă de afecțiuni parodontale prezintă cel puțin unul dintre simptomele bolii. Mai mult, o cincime dintre cei care depistează boala o au deja în faza terminală, când încep să-și piardă dinții. „Marea problemă este că oamenii nici măcar nu cunosc semnalele care ar trebui să le ridice semne de întrebare. Necunoscând simptomatologia, nici nu își pun problema că ar putea fi în pericol și nu au nici cea mai vagă idee despre riscurile la care se expun, foarte puțini fiind aceia care asociază parodontoza cu clătinarea sau cu pierderea dinților”, spune dr. Alexandru Georgescu.
Material preluat din revista Libertatea pentru Femei