ComenteazăÎn această duminică, pe 19 aprilie sărbătorim Învierea Domnului Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu. Este una dintre cele mai așteptate sărbători creștine datorită tradițiilor specifice, dar și preparatelor culinare deosebite pregătite în această perioadă.
- Slujbele din Săptămâna Patimilor și de Paște se vor desfășura în condiții speciale, fără enoriași în biserici, din cauza crizei noului coronavirus și a restricțiilor impuse de autorități. Patriarhia Română a comunicat noile reguli credincioșilor și parohiilor din țară, după consultări cu oficialii Ministerului Administrațiilor și Internelor.
- Pentru că anul acesta sărbătoarea Paștelui vine la pachet cu multe restricții impuse pentru a preveni răspândirea coronavirusului, autoritățile vin cu lămuriri în ceea ce privește deplasările pentru cumpărături, Paște și slujba de Înviere
- Ministrul de Interne Marcel Vela a anunțat măsurile decise luate pentru Sărbătorile Pascale, în urma unui acord cu Patriarhia Română. Astfel, credincioșii vor avea un program în care pot primi pâinea binecuvântată, dar și lumina de Înviere.
Încă din Săptămâna Mare, Săptămâna Patimilor, credincioșii respectă o mulțime de tradiții, astfel că:
- În Lunea Patimilor este a doua denie din Săptămâna Mare și este dedicată vieții lui Iosif, vândut pe 30 de arginți.
- În Marțea Mare, potrivit tradiției, gospodinele fac treburi în casă și pe lângă gospodărie.
- Iar până miercuri se mai poate spăla, călca și se pot face treburi gospodărești.
- Joia Mare din Săptămâna Patimilor este ziua în care se pomenesc morții, iar femeile merg la biserică pentru a împărți bucate de post. Astăzi, în Joia mare, se face pasca, se fac cozonaci de Paște, dar este și ziua în care se vopsesc ouăle.
Tradiţia populară spune că ouăle vopsite în Joia Mare şi mâncate de Paşte apară de suferinţe şi necaz, iar coaja lor, îngropată în pământul păşunilor, apără vitele de deochi şi de năpastă.
- Vinerea Mare mai este numită și Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă. Este ziua în care, conform tradiției, Iisus a fost răstignit și a murit pe cruce.
În toate această perioadă, credincioșii respectă o serie de tradiții și obiceiuri de Paște. Iată care sunt acestea.
Tradiții de Paște
- Toți oamenii poartă în ziua de Paște cel puțin o piesă de îmbrăcăminte nouă. Acest obicei este un semn de respect pentru sărbătoare, dar semnifică și primenirea trupului și sufletului, așa cum se întâmplă și cu natura, odată cu venirea primăverii.
- Conform tradiției, în anumite zone ale țării, la miezul nopții dintre zilele de sâmbătă și duminică, oamenii se trezesc din somn atunci când bat clopotele, se spală cu apă curată, își pun haine noi, iau o lumânare și merg spre biserică.
- De Paște, pe lângă preparatele tradiționale, pască și cozonaci, majoritatea românilor pregătesc și friptură și drob de miel. I se mai spune și Mielul Paștilor.
- Pasca pregătită de Paști se duce în ziua de sâmbătă la biserică și se sfințește.
- În Transilvania, a doua zi de Paște, s-a păstrat obiceiul udatului. Acest obicei are semnificația unui act de purificare prin care feciorii stropesc cu apa sau cu parfum fetele care le ies în cale. Fetele stropite trebuie să ofere cadouri sau ceva de băut băieților. Se spune că dacă o fată rămâne neudată, acesteia îi va merge rău tot anul.
- În zona Maramureșului, încă se păstrează una dintre cele mai frumoase tradiții de Paște. În dimineața primei zile de Pași, copiii cu vârsta până în 9 ani, merg la casele vecinilor și rudelor pentru a-i anunța de Învierea Domnului. Fiecare copil primește de la gazdă câte un ou roșu.
- În Banat, oamenii obișnuiesc ca în prima zi de Paște să ia o linguriță de Paști, vin cu pâine sfințite, dimineața, înainte de micul dejun.
- În Bucovina, în noaptea de Înviere, fetele se duc în clopotniță și spală limba clopotului cu apă neîncepută. Tot cu această apă se spală și pe față în zorii zilei, pentru a fi frumoase tot anul. Se spune că, așa cum aleargă oamenii la Înviere, când se trag clopotele, așa să alerge și feciorii la ele.
- Flăcăii din sat se pot duce în ziua de Paști cu flori la casa unde locuiește fata cea dragă, iar dacă sentimentul este reciproc, atunci fata, pentru a-și arăta consimțământul, trebuie să îi ofere băiatului un ou roșu.
- În Moldova, tradiția de Paște este ca în dimineața următoare după noaptea de Înviere să se pună două ouă, unul roșu și unul alb, într-un bol cu apă care conține monezi. Copiii își spală fața cu apa și trebuie să-și atingă obrajii cu ouăle pentru a avea un an plin de bogății.
Tradiții și superstiții de Paște
- Lumânarea de la Înviere trebuie păstrată aprinsă în casă pentru a te feri de supărări, necazuri, boli.
- În dimineața Paștelui, se spune să este bine să privești într-un vas cu apă neîncepută, dintr-o cană nouă, și așa vei avea vedere bună pentru tot restul anului.
- Se mai spune că, în ziua de Paște nu se mănâncă oul cu sare, deoarece transpiri tot anul.
- Se păstrează peste an bucăți din pasca de Paște deoarece se spune că sunt considerate bune de leac.
- La masa de Paști se spune că este bine să începi cu un ou, apoi cu pește și ulterior cu carne de pasăre. Astfel, vei aduce sănătate trupului, vei fi sprinten ca un pește în apă și ușor ca o pasăre.
- Tradiția spune că persoana cu care ciocnești ouăle de Paște, cu ea te vei întâlni în lumea cealaltă.
- Dacă păstrezi un ou roșu de Paște pentru 40 de zile, iar acesta nu se strică, se spune că vei avea noroc tot anul.
- În ziua de Paști se așază o bucată mică de fier sub prag, drept protecție pentru casă.
- De asemenea, dacă prima persoană care îți intră în casă de Paște este bărbat, atunci vei avea noroc tot anul.
Citește și alte Tradiții în prima zi de Paște.