Tradiții românești de Anul Nou 2025. Superstiții de Revelion

Folclorul românesc are printre cele mai bogate tradiții care se respectă an de an cu ocazia sărbătorilor importante. Dacă știi deja care sunt cele mai frumoase obiceiuri românești de Crăciun, iată și care sunt cele mai speciale tradiții românești de Anul Nou, dar și ce superstiții de Revelion sunt cunoscute în întreaga țară.

Tradiții românești de Anul Nou

În preajma Anului Nou, urările și obiceiurile bine cunoscute sunt făcute cu scopul de a alunga spiritele rele din anul ce tocmai se apropie de sfârșit și de a aduce un an mai bogat și mai fertil. Mersul la colindat este unul dintre cele mai întâlnite obiceiuri și începe încă dinaintea Crăciunului și continuă până în primele zile ale noului an.

Mai jos, prezentăm tradițiile care se respectau până acum la mersul cu colindul de Anul Nou.

În fiecare zonă a țării se strâng cete de colindători formate din băieți și fete și merg din casă în casă pentru a le ura oamenilor un an mai fertil și mai bun decât cel anterior. Fiecare colind spus are un mesaj diferit, pe care colindătorii îl rostesc cu glas tare și voie bună.

Cele mai frumoase obiceiuri românești de Anul Nou

După perioada în care s-au cântat cele mai frumoase colinde de Crăciun, iar copiii au spus poezii de Crăciun în fața bradului împodobit, urmează tradiții și obiceiuri noi foarte puternice, care marchează Noul An. Iată câteva obiceiuri respectate an de an la noi în țară.

Recomandări

Planul „machiavelic” aplicat de un mecanic auto pentru a domina o femeie. Victima: „Mă duc şi mă omor, sincer, că nu mai pot”

Mersul cu Sorcova

Este unul dintre cele mai întâlnite obiceiuri românești de Anul Nou. Copiii se strâng în grupuri și, în prima zi a anului, merg la casele cunoscuților pentru a le ura mult noroc și un an mai bun. Sorcova este, la origini, o nuia pe care fiecare copil o decorează după bunul plac, fie cu flori, hârtie colorată sau chiar ciucuri. După ce fac urările, copiii își primesc și daruri ce pot consta în dulciuri, fructe, colaci sau bani.

Versurile colindului sunt următoarele:

„Sorcova, vesela,

Să trăiți, să-mbătrâniți,

Ca un măr, ca un păr,

Ca un fir de trandafir,

Tare ca piatra,

Iute ca săgeata,

Tare ca fierul, Iute ca oțelul.

La anul și la mulți ani!”

Când se merge cu Plugușorul

Este unul dintre cele mai vechi obiceiuri de la sate care se practică de Anul Nou. Mersul cu Plugușorul este legat de dorința celor care munceau pământul ca anul viitor să fie mai bogată recolta. În noaptea de 31 decembrie, mai mulți copii și tineri se strâng în cete și pornesc a colinda din casă în casă, pocnind din bici, strigând tare și sunând din clopoței. După ce spun versurile specifice, colindătorii primesc mici daruri.

Tradiții românești de Anul Nou – Mersul cu Capra

Un alt obicei românesc de Anul Nou extrem de cunoscut în toată țara pe care colindătorii îl urmează încă din prima zi a noului an. O ceată de colindători întruchipează o capră printr-o mască sculptată din lemn, iar împreună pleacă la casele oamenilor pentru a le face urările importante. Acest obicei este reprezentat de animalul care a simbolizat personificarea prolificității zoologice și fertilității telurice.

Recomandări

Cea mai dură critică a taxelor vamale anunțate de Trump: „Ziua ruinei! În materie de economie, afirmațiile lui Trump sunt o prostie totală”

Când se merge cu Steaua

Încă din Ajunul Crăciunului și până la Sfântul Vasile, uneori chiar și până la Sfântul Ion, colindătorii merg cu Steaua, unul dintre cele mai vechi obiceiuri românești de Crăciun. Copiii merg din casă în casă și colindă, după care primesc daruri ce constau în nuci, mere, colaci și alte bunătăți.

Tradiții românești de Anul Nou – Dansul Ursului

Un obicei moștenit de la geto-daci care se păstrează și astăzi în multe dintre zonele țării. Colindătorii se costumează în urși, ei iau fie o blană de oaie, fie un cojoc lung și întors pe dos și îl pun pe ei, după care se împodobesc cu ciucuri roșii sau alte decorațiuni. Se strâng grupuri mari de colindători, cel puțin 10 persoane, care joacă la comandă și dau ritmul cu ajutorul unor tobe.

Calendarul de ceapă – obicei românesc de Anul Nou

Un obicei ce-și are originile din zona Hunedoarei și care anticipează cum va fi vremea în fiecare lună a anului care tocmai începe. În noapte de Anul Nou se desfac 12 foi dintr-o ceapă și se pun în ordine pentru lunile anului.

Recomandări

Dezmăț financiar al partidelor. Cheltuieli de 68,4 milioane de lei, subvenții de doar 42,31 de milioane de lei. Unde s-au dus cei mai mulți bani

În fiecare foaie de ceapă se pune o jumătate de linguriță de sare, iar foile se lasă pe o masă până a doua zi dimineață. Dacă sarea s-a topit toată în anumite luni, înseamnă că se anunță luni ploioase, iar dacă nu, înseamnă că urmează luni secetoase.

Tradiții românești de Anul Nou – Îngropatul Anului

Este un obicei care se practică și astăzi în anumite zone ale țării și care constă în înnoirea simbolică a timpului, ceremonie ce are loc în noaptea dintre ani.

Se spune că timpul se naște anual, întinerește, se maturizează, după care îmbătrânește și moare, pentru a lăsa loc altor 365 de zile să învie prin tradiții noi. După miezul nopții, mai exact la petrecerea de Revelion, apare optimismul, veselia, voia bună, echilibrul și ordinea.

Tradiții de Anul Nou

• În ajun de Anul Nou, fetele nemăritate pun într-un vas cu apă un fir de busuioc, o ramură de măr și un ban, iar peste noapte se spune că ele ar trebui să-și viseze ursitul.

• La miezul nopții, tradiția spune că e bine să deschizi ușa, pentru ca anul vechi să iasă și să-i lași loc celui nou să intre.

• Una dintre tradițiile cunoscute de Anul Nou este sărutul sub vâsc, pentru a fi însoțiți de dragoste tot anul care vine.

• În noaptea de Revelion este bine să îți pui o dorință și să întâmpini anul care vine cu speranțe mari.

• Din bătrâni se știe că la trecerea dintre ani este bine ca fiecare persoană să poarte o haină nouă, dar și ceva roșu ori o altă culoare veselă, deoarece atrage energiile pozitive.

• Conform tradiției, în noaptea de Anul Nou, dar și pe 1 ianuarie nu se plânge. Persoanele care plâng în prima zi a anului, vor avea un an nou plin cu evenimente triste.

Superstiții de Revelion

• Una dintre cele mai cunoscute superstiții spune că prima persoană care va trece pragul casei în prima zi a Noului An îți va influența anul care tocmai a început. Se spune că dacă prima persoană care intră în casă este bărbat, atunci vei avea un an plin de noroc, în schimb, dacă femeia intră prima în casă, Anul Nou va fi plin de ghinion.

• O altă superstiție de Revelion este că atât în ultima zi din an, cât și în prima zi a Noului An, este indicat să nu faci cheltuieli și să nu arunci nimic din casă, nici măcar gunoiul, deoarece, odată cu el, îți vei arunca și norocul din casă.

• Se spune că de Anul Nou nu este bine să ai nicio datorie. În caz contrar, vei rămâne dator întreg anul.

• Superstiția de Revelion spune că în noaptea dintre ani este bine să ai bani în buzunar, astfel vei atrage norocul de partea ta.

• Superstiția spune că cine va dormi în noaptea de Anul Nou, va fi somnoros tot anul.

• Tot o superstiție de Revelion este și aceea că în noaptea dintre ani nu este bine să mănânci carne de pasăre, deoarece este aducătoare de ghinion.

• În prima zi de Anul Nou nu se spală și nu se mătură, deoarece aceste lucruri pot atrage sărăcirea casei.

Superstiţii culinare de Revelion

În noaptea de Revelion se mănâncă peşte, deoarece, aşa cum peştele înoată prin apă, aşa vei înota şi tu prin toate necazurile din anul următor, fără să te afecteze. Peştele ar trebui să fie primul aliment pe care îl mănânci în Noul An.

De Revelion se mai mănâncă struguri. Ia dintr-un ciorchine de struguri, bob cu bob, câte 12. Când ai ajuns la al 12-lea bob, pune-ţi o dorinţă care ţine de bani.

Bea şampanie la 12 noaptea pentru a avea parte de belşug. Poate fi și vin spumant. Important e să bei paharul până la fund şi toate dorinţele pentru noul an se vor îndeplini.

Descoperă şi alte alimente care se mănâncă de Revelion pentru a-ţi merge bine în anul ce vine!

Sursă foto: Shutterstock.com

Urmărește-ne pe Google News