Tradiții și superstiții românești de Crăciun

Sărbătoarea Nașterii Domnului începe din 25 decembrie și continuă cu zilele de 26 și 27 decembrie. În mod normal, sunt zile în care familia se strânge la masă, gospodinele pregătesc cele mai gustoase rețete de prăjituri, tobă de casă, sarmale, piftie și alte bunătăți, iar copiii se pregătesc pentru colindat în casele oamenilor, pentru a aduna recompense.

Obiceiuri românești de Crăciun

Tradiția mesei din Ajun și a postului de Crăciun

Ziua de 24 decembrie este cunoscută și ziua de Ajun. În data de 25 decembrie se sfârșește postul Crăciunului, care durează o perioadă de șase săptămâni, iar de acum oamenii se pot desfăta cu bunătățile tradiționale de Crăciun precum: cozonaci, salată boeuf sau cârnați de casă. În seara de Ajun se împodobește și bradul, copiii spun poezii de Crăciun și se ascultă cele mai frumoase colinde de Crăciun.

Când se merge la colindat

Tot în ajunul sărbătorii, unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri de Crăciun este colindatul. În zilele noastre, se strâng grupuri de copii, băieți și fete, care merg din casă în casă pentru a duce vestea Nașterii Mântuitorului și rostesc cele mai frumoase colinde, iar mai târziu sunt răsplătiți cu diferite bunătăți sau cu bani.

Recomandări

Dosarul asasinatului de la Arad. Lipsurile care au dus la eliberarea suspecților și cine este marele absent din boxa arestaților

Mai jos, prezentăm tradițiile și superstițiile care se respectau până acum la mersul cu colindul de Crăciun.

Colinde de Crăciun

Când se merge cu „Bună dimineața la Moș Ajun”?

În seara de 23 spre 24 decembrie, după miezul nopții și până la ziua, se obișnuiește, prin unele părți din Ardeal și sudul țării, să meargă cetele de copii, alcătuite din doi, trei, patru sau chiar și mai mulți copii, din casă în casă, cu colinda, Moș-Ajunul, Bună-dimineața, colindișul, sau Buna dimineata la Moș Ajun. Prin unele părți din județul Prahova, aceasta se face în seara de 22 Decembrie, potrivit creștinortodox.ro. „Copiii de la etatea de șapte până la treisprezece ani se întrunesc la unul din hanurile mari ale comunei, cam de obicei în unul din acelea unde se face hora. Aici dă fiecare câte 5, 10, 15 bani, după putere și fac o sumă, pe care o dau cârciumarului, ca să le dea lăutarii, să le cânte și ei să joace. În această seara nu vine nimeni la han, numai copiii. Petrecerea lor ține până la 12 sau 1 noaptea, când se împart în grupuri de câte 5 sau 6, sub conducerea unuia mai mare dintre ei. Pleacă toți în toate părțile, strigând pe la ferestrele locuitorilor: Bună dimineața la moș-ajun! Stăpânul casei iese și le dă covrigi, mere, nuci sau colindele, care sunt singura răsplata a umblețului lor”, scrie sursa citată.

Recomandări

Trei măsuri arbitrare ale regimului comunist au cauzat catastrofa de la Certej. Un munte de nămol și cianură a îngropat de vii 89 de oameni

Tradiții și superstiții românești de Crăciun – Se colindă cu Steaua

Mulți copiii merg cu Steaua și se deghizează în magi pentru a vesti oamenilor nașterea lui Hristos. Ei merg din casă în casă în zilele Crăciunului și cântă în special „Steaua sus răsare”.

Tradiții și superstiții românești de Crăciun – Se merge cu Capra

Un obicei de Crăciun care se păstrează aproape în toată țara, mersul cu „Capra”. Oamenii își pun măști pe față și merg la colindat de la Crăciun până la Anul Nou. Își meșteresc o capră dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, pe care o împodobesc cu decorațiuni de Crăciun.

Dansul Ursului – colind tradițional de Crăciun

În zona Moldovei, de Anul Nou, colindătorii fac „Dansul Ursului”. Ursul este întruchipat de un bărbat care poartă pe cap și umeri blana unui animal pe care o împodobește în dreptul urechilor cu ciucuri roșii. Se strâng mai multe persoane într-un grup și merg cu muzică din casă în casă. Semnificația colindatului este purificarea și fertilizarea solului în noul an.

Recomandări

Șofer român de TIR blocat trei zile pe autostrada distrusă de inundațiile din Spania: „Nici în războiul din Iugoslavia nu am văzut așa ceva”

Mersul cu Plugușorul și cu Sorcova

În prima zi a noului an, colindătorii merg cu „Plugușorul” și cu „Sorcova”. Este un obicei păstrat de sute de ani în care se invocă prosperitatea și belșugul pentru gospodăria oamenilor care primesc cu colindul. Sorcova este cel mai cunoscut colind de la noi, în timp ce Plugușorul este o urare pentru o recoltă bogată în anul ce urmează.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 5

Tradiții și obiceiuri românești de Crăciun

În unele zone ale țării, se respectă una dintre cele mai cunoscute tradiții de Crăciun. Se taie porcul în ziua de Ignat, adică în 20 decembrie.

În dimineața zilei de Crăciun, oamenii obișnuiesc să se spele pe față cu apă curgătoare în care aruncă o monedă de argint. Se spune că astfel vom fi curați ca argintul și feriți de orice boală.

Oamenii de la sate ung pragurile casei cu usturoi, dar și a grajdurilor unde trăiesc animalele. Ei spun că acest obicei va îndepărta duhurile rele tot anul care urmează.

În noaptea de Crăciun, mulți oamenii lasă în casă o lumânare aprinsă la icoana lui Iisus Hristos. Se spune că acest obicei îți va aduce norocul, deoarece el va vedea lumina și va știi pe unde să intre.

Femeile pregătesc bucate alese de Crăciun. Nu lipsesc în niciun an colacii pe care îi duc la biserică pentru a fi citiți.

Fetele nemăritate urmează una dintre cele mai cunoscute tradiții de Crăciun. Ele își pun sub pernă în seara de Crăciun săpunul și pieptănul, urmând să-și viseze ursitul.

În ziua de Crăciun se spune că nu este bine să faci curățenie și nici să arunci gunoiul, astfel îți alungi norocul.

Din Ajunul Crăciunului și în zilele următoare nu trebuie să te cerți, altfel vei fi într-o continuă ceartă tot anul care vine.

A doua zi de Crăciun este Soborul Maicii Domnului, iar pe 27 decembrie este Sfantul Ștefan. Vezi care sunt cele mai frumoase mesaje de Sfantul Ștefan pe care să le trimiți sărbătoriților.

Citește și:  Tradiții și obiceiuri de Crăciun. Ce se face în ziua Nașterii Domnului

Sursă foto: Shutterstock.com

Urmărește-ne pe Google News