Adela, specialista noastră în probleme de cuplu, îți stă la dispoziție.
Scrie-i Adelei pe adresa scrieadelei@libertatea.ro şi citește în Libertatea sfaturile ei.
Dragă Adela,
Nu știu dacă vei răspunde sau nu la mesajul meu, dar deja nu mai am cu cine să discut pe tema asta, sunt disperată, sunt cu un băiat de un an de zile, trăim împreună și sunt și însărcinată în 8 luni de zile, mereu stau și plâng că nu am nici o susținere din partea lui, mereu ne certăm și mereu plâng că nu am nici o atenție, că se îndepărtează de mine. Nu suntem nici înscriși și urmează după naștere să facem nuntă și restul, nu mai discută cu mine tot timpul îmi spune că îl doare capul că va fi bine la noi că ține la mine.
El nici la copil nu-i atrage atenția ca și alți tătici care mângâie burtica sau sunt bucuroși că o să aibă o fetiță sau un băiețel dar de la el nimic, mereu e rece și se gândește cum va fi mai departe cu nuntă cu totul, dar de la el cuvinte frumoase nu aud. 3 zile e bun cu mine, vorbim normal și a 4-a zi era e rece și nu putem să discutăm normal că eu încep să plâng în fața lui și nu pot să discut să-i spun ce am pe inimă că strigă la mine, trântește ușa și pleacă după jumate de ora, apoi vine și se preface că totul e bine. Nu mai știu ce să fac, am discutat înainte cu el și plângeam în fața lui că se va schimba ceva, că va înțelege că mă doare indiferența asta și nu s-a schimbat nimic. Avem deja și data nunții și invitații și deja e totul organizat și nu știu cum să procedez.
Și mai este o problemă: suntem și plini de datorii, mi-e frică să rămân singură cu un copil și să mă lase. Nici mama-soacră nu-i tare bucuroasă cu nunta, că se gîndește tot timpul că n-o să avem cum s-o facem, că nu au bani, că nu știu ce. Numai motive. Nu mai știu cum să merg mai departe, ajută-mă cu un sfat, te rog. Aștept cu mult drag.
Adela răspunde:
Draga mea,
Înțeleg că ești copleșită de schimbările hormonale prin care trece corpul tău, dar ceea ce povestești despre viitorul tău soț nu e în regulă deloc. Cu toată dificultatea situației, ești sigură că vrei să te măriți cu acest om? Trebuie să te aduni un pic, să te calmezi și să te gândești, cât poți tu de sincer, care sunt părțile lui bune, și care sunt cele proaste. Dacă totuși cele bune atârnă greu, atunci poate ar trebui să lucrezi un pic și cu tine. Poate că el se închide așa pentru că nu știe cum să reacționeze la furtunile tale emoționale, cine știe? Înainte să fii tu însărcinată era tot la fel? În mod cert, nici el nu este suficient de matur emoțional încât să nu se piardă cu firea când tu devii prea plângăreață… Deci, întrebarea este: ești dispusă să mergi mai departe cu el și să lucrezi cu tine, să devii mai puternică și mai autonomă emoțional, sau crezi că el nu te înțelege și nu te iubește, și îl lași acum, până nu e prea târziu? Dacă spui că povestea cu nunta e încurcată, poate ar fi bine s-o mai amânați o vreme. Găsiți niște motive exterioare – cum ar fi că e o problemă cu sala sau cu meniul… Nu vă cramponați de ce va zice lumea, important este ca, atunci când faceți acest pas, să fie toată lumea mulțumită. De asemenea, nu-ți fie frică să fii mămică nemăritată, în ziua de azi multe femei fac copii fără să aibă soți. Însă sfatul meu cel mai important este că ai avea mare nevoie să mergi la un psiholog – nici nu contează dacă e femeie sau bărbat – să te ajute să treci mai ușor peste acest moment. Dacă ai putea să investești numai în asta, te-ar ajuta enorm.