Transalpina – cel mai impresionant drum din țară. Ce obiective turistice poți vizita

Transalpina face legătura între orașele Novaci din județul Gorj și Sebeș din județul Alba, străbate patru județe – Gorj, Vâlcea, Sibiu, Alba – traversând Munții Parâng de la sud la nord. Fiind un drum montan, este închis pe perioada iernii.

Transalpina – scurt istoric

Începuturile șoselei Transalpina sunt încă neclare. Unele surse susţin că a fost construit prima dată de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărţile de istorie este trecut sub denumirea „Coridorul IV Strategic Roman”.

Potrivit altor surse, şoseaua a fost construită şi pietruită de nemţi în timpul Primului Război Mondial, din raţiuni militare, însă a fost foarte puţin folosită.

Transalpina a fost reconstruită în perioada interbelică şi dată în folosinţă în 1935, când a fost inaugurată de regele Carol al II-lea, motiv pentru care i se mai spune şi Drumul Regelui.

După război, o perioadă lungă de timp, Transalpina nu a mai fost întreținută, starea drumului fiind precară. Abia după anul 2009 au fost efectuate lucrări de modernizare a drumului, care au permis circulatția auto în condiții bune. Șoseaua a fost dată parțial în circulatie în 2010. Lucraările au încetat în 2013, o dată cu declararea insolvenăței firmei Romstrade, antreprenorul contractat de CNADNR. Transalpina a fost deschisă oficial circulației rutiere în 15 august 2015, în regim de „drum in lucru”. De atunci, mii de turiști au avut prilejul să traverseze munții în perioadele de vara, admirand frumusețea și sălbăticia peisajelor aflate de o parte și de alta a șoșelei.

Recomandări

Muncitori români întorși în țară după 15 ani, ca să construiască autostrăzi: „Ne plătește mai bine ca-n Italia”

Astăzi, drumul este modernizat aproape în toatalitate şi este accesibil tututor autovehiculelor cu greutatea de până la 7,5 tone.

Transalpina poate fi considerat un obiectiv turistic în sine, pentru că peisajele ce pot fi văzute atunci când parcurgem această șosea îți taie respirația prin frumusețea lor.

Cum ajungi pe Transalpina

Transalpina are în total 138 de kilometri, pornind orașul Novaci, prin județele Vâlcea și Sibiu, până în Alba, în orașul Sebeș.

În timpul parcurgerii șoselei puteți vedea Vârful Păpușa (2.136 m), Vârful Dengheru (2.084 m), Lacul Petrimanu, Vârful Urda (2.228 m), Vârful Micaia (2.170 m), Vârful Muntinu (2.062 m), Lacurile Muntinu, Râul Lotru, Lacul Gâlcescu (urmând traseele ce pornesc din Obârșia Lotrului sau din zona Muntelui Mohoru), Mânăstirea Obârșia Lotrului, Lacul Vidra, Mânăstirea Oașa, Lacul Oașa, Lacul Tău, sau puteți vizita Stațiunile Rânca și Voineasa.

Recomandări

Dosarul Colectiv: Nicio șansă ca autoritățile să mai fie trase la răspundere penală pentru intervenția haotică din 30 octombrie 2015 sau pentru decesele din spitale

Urmând traseul de pe Valea Frumoasei, de pe Transalpina se poate ajunge în Stațiunea Păltiniș și în localitatea Rășinari din județul Sibiu.

Transalpina – harta rutieră

Transalpina este cunoscută și drept drumul național 67C, codul rutier pe care aceasta îl are. Din lucrărilor aflate în curs pe mai multe porțiuni, Transalpina este parcursă pe traseul Sebeş – Șugag – Obârșia Lotrului -Rânca – Novaci într-un timp de aproximativ 3 – 4 ore.

Program Transalpina – Când se deschide Transalpina traficului rutier

Transalpina nu are un calendar fix de circulație. În zona cea mai înaltă, aflata între Râncă și Obârșia Lotrului, zăpada persista de obicei din luna noiembria și până în mai-iunie. În funcție de venirea și topirea zăpezii drumul este închis, respectiv deschis traficului, la date diferite în fiecare an.

În cele mai multe cazuri însă, circulația pe Transalpina este deschisă doar în intervalul 1 iulie – 31 octombrie, în fiecare an. Din 1 noiembrie până în 30 iunie traseul este închis.

Transalpina poate fi tranzitată doar pe parcursul zilei, de către autoturisme care cântăresc maximum 7,5 tone, cu o viteză maximă de 30 de kilometri pe oră.

Pe timp de vară, ca și pe Transfăgărășan, sunt impuse restricții în ceea ce privește perioada de întuneric (orele 22:00 – 6:00). Traseul este unul periculos, cu multe viraje și curbe în ac de păr, nu sunt prevăzute elemente reflectorizante, iar riscul căderii în gol este unul destul de mare.

Recomandări

Părinții celor doi tineri uciși de Vlad Pascu în accident și-au pierdut răbdarea. Tatăl Robertei Dragomir: „Dreptatea nu-i aici!”

Obiective turistice și trasee pe Transalpina

Cheile și Valea Gilortului

Gilortul, al cărui nume este considerat de origine dacică, izvorăşte din Munţii Parâng, respectiv de sub Vârful Parângul Mare (2519m) prin două izvoare principale, situate la altitudinea de aproape 2350 m, fiind flancat imediat pe dreapta de Vf. Mândra , iar pe stânga de Vf. Gruiu şi după un lung traseu intramontan cu chei, repezişuri şi cascade iese la Novaci.

Accesul se face din oraşul Novaci, cel din care pornește și Transalpina, şi se merge către nord pe cursul râului Gilort. Cadrul natural încercuit de munţi acoperiţi cu păduri de brad face din Cheile Gilortului un loc minunat. Drumul este accesibil însa nu este modernizat.

Cheile Olteţului

Cheile fac parte dintr-o rezervație naturală din județul Gorj și au de arătat peisaje extraordinare, cu cascade, stânci golașe, caverne săpate în vârf de munte și poieni înconjurate de felurite soiuri de copaci, de la foioase până la conifere.

Sălbăticia extraordinară de pe malurile Oltețului se întinde pe o distanță de doi kilometri.

Peștera Polovragi

Peștera Polovragi este unul dintre cele mai apreciate obiective turistice vizitate de cei care tranveresează Transalpina. Ea se află în Munții Căpățânii, pe malul Oltețului, la o altitudine de 670 m. La peșteră se ajunge de pe teritoriul comunei Polovragi, aflată între localitățile Horezu și Baia de Fier, județul Gorj, Oltenia, România.

Peștera Polovragi este o peșteră caldă și umedă, despre care se spune că „plânge”. De fapt, sunt picături din infiltrații, apă bogată fie în carbonat de calciu, fie în bioxid de siliciu, oxid de fier, în funcție de straturile pe care apa le străbate

Pentru cei care vor să audă cât mai bine murmurul apelor repezi de munte, în fața Peșterii Polovragi se găsește un traseu sigur care coboară câțiva zeci de metri înspre apă. A fost amenajat pentru turiștii care vor să vadă de aproape strâmtoarea. Înfiorător este, între stânci, vuietul vântului și sunetul scos de bolovanii purtați de apele repezi ieșite la suprafață.

Mănăstirea Polovragi

Mănăstirea Polovragi este amplasată la poalele muntelui Piatra Polovragilor în apropierea Cheilor Oltețului, la marginea localității Polovragi.Este aproape de Peștera Polovragi, pe care a și administrat-o timp de 300 de ani.

Crucea lui Ursache

Se inalță deasupra mânăstirii Polovragi, pe un vârf de munte numit “Piatra Polovragilor”. Este monument memorial ridicat la 1800 în amintirea unui vătaf al plaiului Novacilor, pe care sunt înscrisuri în slavonă. Crucea marchează și amplasamentul complexului dacic, construit in perioada Burebista (sec. II-I i.Chr.)

Peștera Muierilor

Peștera Muierii este una dintre cele mai cunoscute și vizitate peșteri din România, fiind unul dintre principalele obiective turistice de pe Transalpina.

Peștera se află în comuna Baia de Fier, în județul Gorj. Este importantă și impresionantă atât datorită formațiunilor dezvoltate în interior, dar și pentru relicvele descoperite în ea.

Lacul Gâlcescu

Lacul Gâlcescu se numără de asemenea printre cele apreciate obiective turistice printre cei care vizitează Transalpina. Lacul se iveşte chiar la marginea celei mai bătute poteci turistice care străbate muntele. Este declarat monument al naturii, iar împrejurimile constituie o rezervaţie naturală. Într-o vale imensă, după şase ore de mers prin abruptul Parâng, cu plecare din Staţiunea Rânca, vă aşteaptă Lacul Gâlcescu şi aproape alte zece lacuri mai mici.

Dar până acolo trebuie să treceţi pe lânga Vârful Păpuşa pe Transalpina.

De aici începe traseul turistic marcat cu bandă roşie, în dreapta este Cărbunele cu o potecă de urcare şi o cruce în vârf şi în stânga un colos rotofei numit Mohorul.

După ce suiţi Cărbunele vă aşteaptă o şa lungă care vă va duce pâna în faţa Mohorului şi de aici trebuie să înaintaţi, iar după ce veţi trece şi ultimul vârf vă aşteaptă o creastă mai lină care vă oferă puţin răgaz.

Complexul glaciar se vede perfect de pe creastă, cu un lac mai mic care se varsă în marele Gâlcescu printr-un pârâiaş. Alte lăculeţe se văd în zonă, unde singurii arbuşti care au crescut sunt scunzii jnepi şi ienuperi, adaptate la vântul puternic de aici.

Valea Frumoasei

Din Obârşia Lotrului, turiştii au mai multe opţiuni de a-şi petrece timpul liber. Dacă îşi continuă drumul pe Transalpina cu maşina, seajunge în doar câteva minute în judeţul Alba, într-un alt loc de poveste: Lacul Oaşa. Pentru a-ţi oglindi chipul în apele limpezi ale lacului din Munţii Șureanu trebuie doar să cobori câţiva zeci de metri pe marginea DN 67 C – Transalpina. Zona este cunoscută mai ales în rândul credincioşilor datorită Mânăstirii Oaşa situată de cealaltă parte a lacului.

Lucruri mai puțin știute despre Transalpina

• Drumul străbate 6 masive muntoase Cindrel, Şureanu, Lotru, Parâng, Latoriţei, Căpăţânii.
• În 1938, la inaugurarea Transalpinei, Carol al II-lea și Mihai I, precum și primul-ministru Gheorghe Tătărescu și soția sa Arethia au parcurs traseul Novaci – Sălistea în opt ore. Șoferul a fost însuși Carol al II-lea.
• După revoluția din decembrie 1989 drumul nu a mai interesat pe nimeni, o parte din zidurile de sprijin s-au stricat, iar bucăți de piatră au fost furate și folosite la fundațiile unor vile construite la Rânca.
• Între Obârșia Lotrului și Rânca găsești cele mai frumoase serpentine.
• De-a lungul drumului întîlnești numeroase stâne.
• Pe Drumul Regelui – Transalpina se găsesc o serie de lacuri glaciare, printre care și lacul Gâlcescu, cel mai întins iezer glaciar din zona Gorjului, are 230 m lungime, 165 m lățime și 3,2 ha suprafață, 10 m adâncime maximă.

• Vezi si alte locuri de vizitat in Gorj – obiective turistice de neratat!

Urmărește-ne pe Google News