ComenteazăBazându-se pe cele mai recente cercetări în domeniu, Barbara Strauch arată în „The Secret Life of the Grown-Up Brain: The Surprising Talents of the Middle-Aged Mind” (Viaţa secretă a creierului matur: Talentele surprinzătoare ale minţii la vârsta mijlocie) că la bătrâneţe apare o agilitate intelectuală de invidiat. Iată motivele pentru care, în această perioadă a vieţii, scrie mediafax.ro, activitatea cerebrală este îmbunătăţită şi moduri prin care o poţi aduce la cel mai bun nivel.
1. Creierul se extinde.
În ciuda popularei concepţii conform căreia pierdem mii de celule din creier odată cu înaintarea în vârstă, cercetările arată că acestea continuă să se dezvolte pe parcursul vârstei mijlocii (40 – 68 de ani), în special la nivelul învelişului neuronilor, numit mielină, care ajută la stabilirea unor conexiuni în vederea dezvoltării simţului de orientare. Pentru dezvoltarea neuronilor, sunt recomandate exerciţiile fizice, în special cele aerobice. Sportul îmbunătăţeşte circulaţia sângelui, inclusiv la nivelul creierului, ceea ce contribuie la regenerarea celulelor din girusul dinţat – o importantă zonă a creierului pentru procesele de memorare şi învăţare -, dar şi a altor neuroni. Încearcă să faci exerciţii aerobice, inclusiv să mergi în ritm alert, timp de 30 de minute pe zi.
2. Este mai probabil ca acum să foloseşti ambele jumătăţi ale creierului.
Înţelepciunea vârstei mijlocii nu se datorează numai experienţei, ci şi unor schimbări la nivelul creierului. Spre deosebire de tineri, care tind să-şi folosească doar partea dreaptă sau stângă a creierului, cei aflaţi la vârsta mijlocie tind să le folosească pe ambele. Astfel, ei pot judeca mai bine asupra unei situaţii şi desprinde mai repede concluzii. Ajută-ţi mintea să rămână ageră reducând consumul de dulciuri şi consumând alimente precum cartofii dulci şi cerealele integrale, care combat creşterea glicemiei.
3. Este posibil să gândeşti mai creativ.
Se poate ca lobul frontal, responsabil cu concentrarea, să se micşoreze odată cu înaintarea în vârstă. Acest lucru înseamnă că atenţia îţi va fi distrasă mai uşor şi vei avea probleme cu amintirea unui nume. Pe de altă parte, mai puţină concentrare poate fi benefică, permiţându-ţi să găseşti soluţii mai creative la probleme. Studiile au arătat că o minte mai puţin concentrată poate fi mai creativă, deoarece este mai probabil să facă legături între idei ce nu par să aibă vreo legătură unele cu altele. Încercă să practici activităţi care te solicită mental cel puţin o dată pe săptămână pentru a-ţi menţine neuronii activi. Studiile au arătat că oamenii care au activităţi de petrecere a timpului liber ce implică procesarea de informaţii, precum lecţiile de pian sau învăţarea unei noi limbi străine, sunt de două ori mai puţin predispuşi la Alzheimer decât cei care nu au astfel de preocupări.