TRIPS&TRICKS / Cum se simte un român în Lisabona: ca acasă! (VIDEO)

Iată asemănările şi deosebirile dintre capitala lusitană, aflată la aproape 4.000 kilometri distanţă, şi București.

Lisabona a devenit una dintre cele mai populare destinaţii turistice din lume. Anul trecut, peste 4,5 milioane de străini au vizitat capitala Portugaliei, care are o populaţie de aproximativ 500.000 de locuitori. De altfel, Lisabona a găzduit concursul Eurovision 2018, cea mai importantă competiţie muzicală europeană.

Românii care vizitează, însă, acest oraş, încărcat cu istorie şi legende vechi de sute de ani, s-ar putea să se simtă, în unele zone, ca acasă. Ba chiar să fie confundaţi de localnici cu portughezii, datorită atât aspectului fizic, cât şi faptului că fonetica limbii române se aseamănă cu cea a lusitanilor.

Lisabona se face remarcată încă de când avionul trece pe deasupra oraşului aflat pe malul oceanului Atlantic. Este atât de luminat încât străzile, maşinile, chiar şi oamenii se văd perfect. Zborul durează aproximativ 4 ore şi jumătate, la care uneori se mai adaugă încă o oră de stat în avion, pe pista aeroportului „Henri Coandă” din Otopeni, până când primeşte aprobare de decolare.

Preţul unui bilet dus-întors porneşte de la aproximativ 500 de lei, în lunie de iarnă, iar vara poate ajunge la peste 1.200 de lei de persoană.

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

Stradă din Lisabona, cu o înclinaţie mare, pavate cu piatră cubică, la fel ca trotuarul, care este pavat, însă, cu piatră cubică de mici dimensiuni

Mare atenţie cu ce vă încălţaţi când mergeţi în Lisabona! Majoritatea trotuarelor sunt în pantă, pavate cu piatră cubică, care poate deveni alunecoasă, astfel încât este recomandată încălţămintea sport sau cea cu talpă moale. Chiar şi cei care parcurg distanţe scurte pe jos, prin centrul Lisabonei, evită sandalele, espadrilele, pantofii cu toc şi încălţămintea cu talpă subţire.

Dacă te plimbi pe străzile din Capitala Portugaliei, în unele zone s-ar putea să descoperi aceleaşi probleme ca în România.

Nu puţine sunt casele dărăpănate, măzgălite cu grafitti, cu geamuri sparte, care seamănă izbitor cu locuinţe din câteva cartiere ale Bucureştiului. Iar unele pasaje pietonale din Lisabona  au pereţii vandalizaţi şi mirosul de urină îţi mută nasul din loc. Dacă în weekend se circulă destul de lejer, în zilele de lucru traficul din capitala Portugaliei este sufocant.

Înclinaţia străzilor din Lisabona este atât de mare, încât majoritatea turiştilor cu care am stat de vorbă au spus că au făcut febră musculară la picioare după doar o zi de mers pe jos.

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

Stradă cu pantă pronunţată şi trotuar pavat cu piatră cubică, din cartierul Alfama, din Lisabona, unde o parte dintre casele abandonate au fost vandalizate

„Este un oraş superb. E prima zi şi am vrut să îl văd mergând pe jos, dar străzile astea m-au terminat. Sunt fantastice, dar piatra cubică şi înclinaţia mi-au provocat mai dureri de picioare. Am febră musculară, iar mâine cred că o să iau pauză„, a spus, amuzat, un turist suedez aflat împreună cu prietenii în vacanţă în Lisabona.

„Mie îmi place să merg pe jos, e foarte frumos, iar dacă eşti încălţat cu ce trebuie nu o să ai nicio problemă„, e de părere Ana – Maria, o româncă stabilită de mai mult timp în Capitala Portugaliei,

„Cred că unele străduţe au o înclinaţie de 40 de grade, cel puţin aşa pare. Le urci foarte greu. Iar de multe ori, la intersecţii constaţi că nicio stradă nu e dreaptă, două urcă, două coboară şi doar în punctul unde se intersectează, terenul este drept„, descrie Andreea străzile din Lisabona.

Bineînţeles, există alternativa transportului în comun, iar Lisabona are un sistem de autobuze, tramvaie, troleibuze şi chiar trenuri foarte bine pus la punct. Sistemul de taxare este unul universal, cu cartelă magnetică, similar cu cel folosit de RATB în Bucureşti. Dar, aceste cartele pot fi achiziţionate doar de la tonomate amplasate în gări, sau în diverse puncte din oraş, neexistând chioşcuri de bilete, ca în capitala României. Iar tarifele pornesc de la 1.30 euro, pentru autobuz şi ajung până la 5.15 euro, pentru o urcare cu liftul „Santa Justa”. O călătorie cu metroul costă 1.45 euro, biletul de tramvai e 2.90 euro, iar o urcare cu funicularul costă 3.70 euro.

Recomandări

Cine a ucis-o pe Geanina? Singurul suspect din anchetă, un profesor de istorie, a fost achitat definitiv, din lipsă de probe

Elevador da Bica, unul dintre cele mai vechi funiculare din Lisabona, care face legătura între zona râului Tajo şi Bairra Alto din centrul vechi al capitalei Portugaliei

Călătoria de la aeroport până în centrul oraşului costă aproximativ 15 euro, cu Uber, Cabify, 99Taxis, Taxify şi MyTaxi, în timp ce cu taxiul obişnuit e posibil să scoateţi din buzunar o sumă dublă. În plus, au fost raportate numeroase cazuri în care turiştii au fost păcăliţi de taximetrişti şi duşi pe rute ocolitoare, pentru a mări costul cursei.

Pentru cei care vor să viziteze cât mai multe zone din Lisabona, şi mai ales să ajungă repede în Sintra, Cascais, sau Algarve, considerată cea mai frumoasă zonă litorală a Portugaliei, este recomandată închirierea unei maşini. Preţurile pornesc de la 60 de lei pe zi, la care se mai adaugă cheltuielile cu carburantul, aproximativ 1,6 euro/litru (~7,5 lei/l) şi taxele de parcare, acolo unde e cazul. Dar cum majoritatea parcărilor sunt gratuite în Lisabona, şi în staţiunile din apropiere, nu va fi prea costisitor.

Mulţi români, obişnuiţi cu cel puţin două feluri de mâncare, s-ar putea să fie deranjaţi de lipsa ciorbelor din oferta restaurantelor portugheze. O pot înlocui, însă, cu supe-cremă de legume sau cu supe reci. Preparatele din fructe de mare şi peşte abundă în meniurile restaurantelor, care oferă, totodată, şi mâncăruri pe bază de porc, vită şi iepure. Iar la capitolul deserturi, excelează prin „pasteis de nata”, un preparat al cărui gust odată descoperit este greu de uitat.

Portughezii sunt un popor foarte prietenos cu turiştii, iar majoritatea locuitorilor Lisabonei vorbesc limba engleză. Să nu fiţi surprinşi, însă, dacă veţi fi oprit pe stradă de alţi turişti, sau chiar de portughezi, care vă vor cere indicaţii, confundându-vă cu localnicii. Limba română se aseamănă, din punct de vedere fonetic, cu portugheza. În plus, aspectul fizic nu diferă foarte mult între cele două popoare.

În bazinul central al Oceanariului din Lisabona, unul dintre cele mai mari din lume, înoată rechini, pisici de mare şi mii de specii de peşti

Oceanariul din Lisabona este unul dintre cele mai mari din lume şi adăposteşte peste 450 de specii de peşti, păsări şi mamifere. Turiştii care vor să-l viziteze, trebuie să plătească 15 euro, iar copiii şi vârstnicii beneficiază de o reducere de 5 euro. Dar merită fiecare cent, şi probabil încă o dată pe atât, sunt de părere mulţi dintre cei care l-au vizitat. Aflat într-o clădire futuristă, din sticlă, în interiorul oceanariului au fost amenajate o pădure tropicală, mai multe zone artice, numeroase bazine transparente prin care înoată fel de fel de vieţuitoare şi un bazin central uriaş, în care înoată rechini, pisici de mare, pinguini, şi mii de peşti multi-colori.

Castel aflat pe malul Oceanului Atlantic, înconjurat de palmieri, în Estoril, o staţiune din apropierea Lisabonei, cunocută pentru plajele cu nisip foarte fin

Lisabona se diferenţiază de majoritatea oraşelor lumii prin faptul că multe clădiri au câteva secole de când au fost construite. Iar cele clădite de curând au respectat întocmai arhitectura zonei, astfel încât pe oriunde ai merge descoperi construcţii ce conţin elemente de originalitate, dar îmbinate cu foarte mult bun-gust, într-o armonie arhitecturală perfectă. În plus, artiştii stradali au lăsat ascunse pe micile străduţe dintre clădiri, diverse legende urbane ale cartierului, pe care turiştii le pot descoperi urcând, sau coborând dealurile Lisabonei.

O noapte de cazarea în Lisabona costă de la aproximativ 80 de lei în sus, în cazul închirierii unei camere într-un apartament privat, şi de la 120 de lei pe noapte la hotel. Desigur, depinde foarte mult de condiţiile de cazare oferite şi de distanţa faţă de centrul oraşului.

Citește și:

EXCLUSIV/Povestea din spatele savarinelor românești care au devenit ”virale” în Anglia. Soții Badea și-au investit toate economiile în mica lor afacere!

Urmărește-ne pe Google News