Caraiman, una dintre cele mai iubite cabane din Bucegi, a trăit, în ultimii 20 de ani, o istorie tristă.
Potrivit unui anunț care a stat publicat pe site-ul imobiliare.ro, în perioada iulie – septembrie 2019, Caraiman se vinde cu 200.00 de euro.
Libertatea a vorbit cu persoana care se ocupă de afacerile britanicului în România, respective o femeie care răspunde la telefonul unei firme din Iași:
”Nu este niciun secret, am spus-o și celor interesați să o achiziționeze, cabana este proprietatea unei persoane juridice deținută de un cetățean străin, care nu este rezident în România. Vine foarte și cineva trebuie să aibă grijă de bussines-ul dânsului pe teritoriul României. Eu practic de asta mă ocup, ca toate facturile să fie plătite, și ceea ce înseamnă activitatea societății să nu fie… Mă rog”.
Colaboratoarea britanicului este la curent cu tot ce apare în mass-media despre Cabana Caraiman: ”Am văzut că s-a scris în presă că a fost lăsată cabana în paragină și că sunt foarte mulți turiști nemulțumiți de acest fapt. Cine vrea, n-are decât să pună mână de la mână și să o cumpere”.
Cabanierul a murit în iunie
În tot acest timp, montaniarzi sunt revoltați că tot mai multe cabane cunoscute au fost scoase din circuitul turistic. Aceștia știu de pe site-urile montane că proprietarul britanic ar folosi cabana Caraiman, de două ori pe an, drept casă de vacanță.
”Englezul nu a mai fost de ani de zile pe acolo. A lăsat cabana în administrarea unei familii și trimite bani pentru plata utilităților”, au dezvăluit surse Libertatea.
Chiar și așa, cabana a mai găzduit ocazional amatori de drumeții. Din iunie, după decesul cabanierului Narcis Ilie, cel care administra treburile Cabanei Caraiman, niciun turist nu a mai fost cazat acolo. Potrivit observatorulph.ro, acesta a făcut infarct în luna iunie, la vârsta de 50 de ani.
”Cabana nu arată prea atractiv”
Chiar dacă există o plăcuță cu ”Proprietare privată”, turiștii nu sunt interziși complet de la Cabana Caraiman.
”Turiștii pot cumpăra dinăutru ceva de băut, dar cabana nu arată prea atractiv. Sunt niște plase de sârmă pe acolo. Ori se reamenajează, ori este un început de paragină. Nu mi-am putut da seama. Mie mi-a plăcut că nu era foarte multă lume, ca în alte părți, și este liniște. Se vedea că pe acolo ajung mai mult oameni de munte adevărați”, a povestit pentru Libertatea Daniel Dumitrașcu, care a urcat weekend-ul trecut până la Cabana Caraiman.
Scoasă la vânzare pentru 200.000 de euro
Anul acesta, în luna iulie, Cabana Caraiman a fost scoasă la vânzare, cu 200.000 de euro, conform unui anunț postat pe site-ul imobiliare.ro.
”Nu te lasă nici să campezi în zonă”
Situată pe versantul prahovean al Munţilor Bucegi în căldarea de obîrşie a Văii Caraimanului, pe o terasă numită Şaua Mică a Caraimanului, cabana este aşezată într-o poziţie deosebit de pitorească. De pe terasa ei se poate admira, printre impresionanţii pereţi ai Caraimanului şi Jepilor Mici, Valea Jepilor (sau ai Caraimanului), ce se prăvale spre Buşteni dincolo de care se văd clăbucetele Munţilor Baiului.
”Cabana Caraiman este poziționată într-un loc cu un peisaj superb. De vânzare au doar suc la jumătate, la 7 lei, nimic de mâncare. De cazat nu cazează și nici nu te lasă să campezi în zonă”, a scris un alt turist nemulțumit pe pagina de facebook Cabana Caraiman 2025 M.
Cabana Caraiman are 82 de ani. A fost construită în primăvara anului 1937,
pe locul fostei case a Eforiei Spitalelor Civile, de un grup de tineri îndrăgostiți de munte, constituiți în ”Grupul Alpin Brav”, devenit în același an ”Clubul Carpatin Român”.
Șpriț cu directorul ONT
Construcția Cabanei Caraiman are o poveste impresionantă. Potrivit siteului emunte.ro înălțarea cabanei s-a făcut cu sacrificii și cheltuieli foarte mari. Pe de o parte, transportul materialelor de construcție a fost dificil, în lipsa drumurilor amenajate. Acestea au fost cărate anevois și pe bucățele, folosindu-se funicularul Fabricii de Hârtie din Bușteni, cai, măgari și căruțe. Pe de altă parte, ”Clubul Carpatin Român” (CCR) s-a confruntat cu lipsa muncitorilor, care fugeau din calea climatului alpin.
O altă lipsă a fost cea a fondurilor, astfel că membrii CCR au organizat serate dansante și s-au străduit, prin diverse metode, să obțină finanțare din partea Oficiului Național de Turism (ONT).
Pentru a obține sprijin financiar din partea ONT, aceștia l-au invitat pe directorului Oficiului, Sergiu Dumitru, la un șpriț la restaurantul ”Modern”, unde acesta s-a angajat să ofere o sumă modestă, dar necesară pentru construirea adăpostului de pe Caraiman.
Inaugurată de Revelion în 1938
În toamna anului 1937, cabana era aproape gata și se dorea ca inaugurarea să nu fie mai târziu de Anul Nou. Numai că problema banilor a apărut din nou – CCR nu mai avea finanțe să plătească sătenii cu cai și căruțe pentru a căra cele trebuincioase, iar funicularul de la Bușteni nu mai funcționa.
Așa că 20 de membrii ai asociației, băieți și fete, au cărat, în rucsace, pături și diferite obiecte de mobilier, lenjerie și menaj.
Cu aceste obiecte, obținute din donații, tinerii au pornit, în zilele lui octombrie, pe vreme de burniță, negură și vânt, să urce cu cele necesare pentru interiorului cabanei.
Eforturile au dat roade: la trecerea dintre anii 1937 și 1938, membrii ”Clubul Carpatin Român” sărbătoreau inaugurarea cabanei de pe Șaua Mică a Caraimanului.
Libertatea a încercat să-l contacteze si pe proprietarul englez al cabanei, dar până în acest moment nu avem un punct de vedere de la acesta.